Proiectele Primăriei Bucureşti au o întârziere de 60 de ani

Bucureştiul se modernizează. Se construiesc pasaje supraterane, subterane, străpungeri, bulevarde. Ritmul de realizare a acestor proiecte este însă foarte lent. Astfel, o mare parte dintre proiectele de anvergură ale Capitalei înregistrează cumulat o întârziere de 58 de ani. Reprezentanţii administraţiei susţin că una din cauze este şi lipsa fondurilor necesare pentru unele lucrări de anvergură. „Avem proiecte de două miliarde euro, dar buget de 150 milioane euro”, a argumentat Ion Dedu, directorul executiv al Direcţiei de Transport, Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei din cadrul Primăriei Capitalei.

Primarul general Sorin Oprescu susţine că de vină pentru ritmul lent de realizare a proiectelor sunt foştii primari ai Capitalei. „Echipa cu care lucrez deja are o datorie de somn de 15 ani. Aştia nu dorm şi lucrează. Întrebaţi-i pe cei 4-5 primari care au fost înaintea mea de ce se lucrează greu, de ce nu s-a lucrat mai precis. Pentru că un an jumate a trebuit să refacem proiectele, să le punem la punct, pentru că ele mai mult erau descriptive”, a declarat pentru B365.ro, Sorin Oprescu.

Pasajul Basarab – Doi ani întârziere

Lucrările la Pasajul Basarab au început în 2006 şi trebuiau finalizate în 2009, conform planurilor anunţate de Primărie. Suntem la începutul anului 2011, iar la pasaj încă se lucrează. ”Pasajul va fi deschis în întregime la sfârşitul lunii martie”, este ultimul termen dat de primarul general Sorin Oprescu. (VEZI CUM VA ARĂTA PASAJUL BASARAB)

În cei aproape cinci ani de la începerea lucrărilor, proiectul Pasajului Basarab s-a modificat atât la nivel tehnic, cât şi la nivel financiar. Astfel, costul lucrării a crescut cu 60 milioane de euro, prin adăugarea a cinci acte adiţionale la contractul iniţial. “Valoarea iniţială a investiţiei a fost de 139 milioane de euro. Actele adiţionale reprezintă 42% din valoarea contractului”, a precizat pentru B365.ro Ion Dedu, director executiv al Direcţiei de Transport, Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei din cadrul Primăriei Capitalei.

Bulevardul Uranus – Peste patru ani întârziere

Lucrările la Bulevardul Uranus trebuiau să înceapă în 2006 şi să fie finalizate în 2008, conform Primăriei. În realitate însă, lucrările au fost demarate în ultimele luni ale anului 2010. (VEZI CUM VA ARĂTA BULEVARDUL URANUS)

Bulevardul Uranus sau Diametrala Nord-Sud va face legătura între Piaţa Victoriei şi Palatul Parlamentului. Potrivit primarului general, când va fi terminat, noul bulevard va permite traversarea Capitalei de la nord la sud în 15-20 de minute. Până atunci însă, bucureştenii mai au de aşteptat.

Primul tronson al Bulevardului Uranus, cuprins între Piaţa Victoriei şi strada Vasile Pârvan, va fi finalizat abia în acest an. Cu o lungime de 1.750 de metri, acest tronson a costat municipalitatea peste 67 de milioane de euro, dintre care 38 milioane lucrările propriu-zise, iar 29 de milioane de euro exproprierile. La această dată, Primăria este încă blocată la stadiul demolărilor clădirilor de pe traseu. Printre construcţiile ce trebuie demolate se regăsesc şi cinci monumente istorice. Primăria a obţinut declasarea lor de la statutul de monument istoric însă a atras nemulţumirile ONG-urile care au acţionat în judecată municipalitatea. Sorin Oprescu a intrat în conflict şi cu Ministerul Culturii care l-a acuzat pe edil că a început demolarea clădirilor fără a avea aviz pentru acest lucru.

Pentru al doilea tronson, cuprins între Vasile Pârvan şi intersecţia Tudor Vladimirescu cu Calea Rahovei, nu s-a organizat încă licitaţia. Potrivit studiului de fezabilitate, valoarea estimată pentru acest tronson este de 153 milioane de euro. Pentru cel de-al treilea tronson, situat între intersecţia Tudor Vladimirescu cu Calea Rahovei până la Gara Progresul, nu a fost realizat decât studiul de prefezabilitate, valoarea estimată pentru lucrare fiind de 110 milioane de euro.

Penetraţia Splaiul Independenţei – Ciurel – Autostrada Bucureşti – Piteşti – Cinci ani întârziere

Lucrările la Penetraţia Splaiul Independenţei – Ciurel – Autostrada Bucureşti – Piteşti erau programate iniţial să înceapă în 2006 şi să fie finalizate în 2008. Termenul a fost însă cu mult depăşit. Lucrările au început abia la sfârşitul anului trecut, ele urmând a fi terminate în martie 2013.

Deocamdată a început realizarea podului hobanat peste râul Dâmboviţa, lucrare ce va dura până în vara lui 2012. Cu o lungime de 235 de metri şi o înălţime de 68 de metri, podul hobanat va fi construit între strada Piatra Craiului şi Șoseaua Virturţii.

Întreaga lucrare Penetraţie Splaiul Independenţei – Autostrada Bucureşti-Piteşti va costa 580 milioane de lei (138 milioane de euro), va începe la intersecţia Splaiul Independenţei cu str. Piatra Craiului şi se va termina pe A1, la Podul Ciorogârla. “Se va desfăşura în trei etape. Prima etapă este podul hobanat, urmând etapa a doua până în Șoseaua de centură, iar etapa a treia legătura cu autostrada A1″, a precizat Mădălin Dumitru, şeful Direcţiei de Infrastructură din cadrul Primăriei Capitalei.

În funcţie de segmentul lucrării vor fi câte 2, respectiv 3 benzi pe sens. În plus, vor fi amenajate şi piste pentru biciclişti.

Străpungere Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu – Cinci ani întârziere

Străpungerea Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu va face legătura cu Autostrada Bucureşti – Constanţa. Circulaţia se va realiza pe şase benzi, câte trei pe fiecare sens. În proiect a fost inclus şi un pasaj rutier denivelat.

„Este în lucru, se lucrează pe tronsonul între Nicolae Grigorescu şi strada Malva. S-au demarat lucrările la viitorul pod peste Splaiul Independenţei, peste Dâmboviţa. Întrega lucrare sperăm să o termină la începutul lui 2012, dar asta putem să spunem mai clar după ce vedem bugetul pe 2011, pentru că acolo mai sunt de făcut şi exproprieri, iar valoarea lor este destul de importantă”, a precizat Ion Dedu.

Pasaj suprateran Doamna Ghica – Bd. Chişinău – Peste cinci ani întârziere

Lucrările la Pasajul suprateran Doamna Ghica – Bd. Chişinău trebuiau să înceapă în 2006 şi să fie finalizate în 2007. În realitate însă, lucrările au fost demarate în 2007 şi abandonate în 2008. În prezent, proiectul este în continuare blocat.

„Suma din ofertă de la licitaţie e cam un sfert din valoarea reală a lucrării. Acum firma care a câştigat contractul vrea act adiţional de 250% din valoarea lucrării. Am reziliat contractul cu ei. Se va încheia un nou contract cu un alt constructor care să finalizeze lucrările. Proiectul va putea fi terminat la un an de la demararea lucrărilor. Noi sperăm să reluăm lucrul acolo la începutul lui 2011”, a explicat şeful Direcţiei de Transporturi din Primăria Capitalei.

Noua arteră va începe de la capătul străzii Doamna Ghica şi continuă, pe terenul viran de pe malul lacului Colentina, traversând calea ferată, până pe Bulevardul Chişinău. Ea va avea o lungime de doi kilometri, câte două benzi pe fiecare sens. Pasajul care va trece peste calea ferată va avea o lungime de 85,8 metri şi  va continua până în spatele Pieţei Delfinului. De aici, se face legătura cu Șoseaua Pantelimon, pe de o parte, şi cu Bulevardul Chişinău, continuat cu Nicolae Grigorescu, pe de altă parte.

Pasaj denivelat Pipera – Patru ani întârziere

Pasajul suprateran Pipera, care traversa Bulevardul Barbu Văcărescu şi Calea Floreasca ar fi trebuit terminat în 2007. Lucrările au început însă abia anul trecut, construcţia urmînd a fi terminată la sfârşitul acestui an.

Noua lucrare de infrastructură va începe din dreptul Cimitirului eroilor sovietici şi va coborî langă sediul Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Auto din Pipera. Circulaţia se va face pe trei benzi pentru fiecare sens. Pasajul va avea o lungime de 1520 de metri, dintre care 474 de metri doar partea suspendată, şi o lăţime de 34 de metri.

Lucrarea a fost atribuită în mai 2009 firmei Pa&Co International aparţinând omului de afaceri Costel Căşuneanu la o valoare de 21 milioane de euro fără TVA (89 milioane de lei). La scurt timp, procedura de atribuire a proiectului a fost contestată în instanţă, însă judecătorii i-au acordat câştig de cauză omului de afaceri băcăuan. Lucrarea a fost luată în primire efectiv la 1 septembrie 2009.

Reabilitare Maica Domnului – Cinci ani întârziere

Reabilitarea liniei de tramvai şi a sistemului rutier din zona Maica Domnului trebuia finalizată în 2007. Primăria anunţă însă acum că lucrarea va fi încheiată abia în 2012.

„Lucrarea a fost licitată în 2006, dar a fost anulată. Am reluat şi trebuie să primim studiul de fezabilitate pentru întregul tronson. Am introdus-o într-un tronson mai mare, refacerea întregii zone Reînvierii, Lizeanu, Maica Domnului şi Bulevardul Lacul Tei. În 2011 o vom contracta, are termen de finalizare 12 luni, deci la începutul lui 2012 ar trebui să fie gata”, a precizat Ion Dedu.

Alte lucrări întârziate

Pasaj pietonal Eroilor – 4 ani întârziere. Termenul iniţial de finalizare – 2007. Termen final – 2011.

Pasajul Muncii – 5 ani întârziere. Termenul iniţial de finalizare – 2007. termenul final – 2012.

Penetraţie Ghencea – Domneşti – 6 ani întârziere. Termenul iniţial de finalizare 2007. Termenul final 2012-2013 (estimat).

Penetraţie şi racord Splaiul Unirii – Autostrada Bucureşti – Constanţa –  7 ani întârziere. Termenul iniţial de finalizare – 2008. Termenul final – necunoscut. Există studiu de fezabilitate, dar nu şi buget pentru proiect. Odată demarate, lucrările vor dura 4 ani. (dacă lucrările vor începe în 2011, ar urma să fie încheiate în 2015, rezultând o întârziere de 7 ani)

Supralărgire Niţu Vasile – 4 ani întârziere. Termen iniţial de finalizare – 2006. Termen final – 2010.

Îmbunătăţire condiţii de circulaţie Pasajul Obor – Doi ani întârziere. Termen iniţial de finalizare – 2007. Termen final – 2009.