De ce nu vrea societatea civilă pasaj pietonal la Romană – Cum a decurs dezbaterea publică

Dezbaterea publică cu privire la pasajul pietonal de la Piața Romană a pus cetățenii Capitalei față în față cu realizatorii proiectului și cu reprezentanții municipalității. Aceștia din urmă s-au văzut criticați din cauza conținutului proiectul, dar și din cauza procedurilor de dezbatere publică lîn general. 

În cadrul dezbaterii, proiectantul acestei lucrări, arhitectul Alexandru Beldiman, a prezentat schimbările ce vor avea loc în Piața Romană odată cu finalizarea proiectului. Printre acestea se numără: dispariția trecerilor de pietoni de pe Bd. Magheru și de pe restul de străzi care converg în Piața Romană, plantarea unui număr mare de arbori în zonă, de-a lungul Bd. Magheru, reamenajarea trotuarului și a mobilierului stradal pe modelul lucrărilor începute deja între Piața Universității și blocul Eva, relocarea chioșcurilor de lângă intrarea la stația de metrou în pasajul subteran. 

Pasajul pietonal va avea cinci ieșiri cu scări rulante și lifturi: două la ASE, una în faţă la coloane, una în faţă la BCR şi una între Bd. Lascăr Catargiu şi Bd. Dacia. Astfel, traversarea intersecției se va face exclusiv prin subteran, precum în Piața Universității. În plus, la fel ca pasajul de la Universitate, pasajul de la Romană va fi conectat cu stația de metrou, iar în interior va adăposti magazine și posibile galerii de artă. 

Iluminarea pasajului se va face prin două luminatoare, amplasate în centrul intersecției, care se vor putea deschide pentru a permite aerisirea pasajului, potrivit arhitectului Beldiman.

Dezbaterea publică are doar natură consultativă. Obiecțiile sau propunerile cetățenilor vor fi consemnate de proiectant, iar proiectul va fi apoi modificatîn concordanță cu acestea dacă va fi cazul, conform proiectantului. Construcția va putea începe imediat după ce Consiliul General al Municipiului București va da aviz pozitiv PUZ-ului pus miercuri în dezbatere publică, dacă în bugetul capitalei vor exista fonduri suficiente pentru proiect. Lucrările se vor desfășura pe mai multe porțiuni, pentru a nu afecta în niciun fel traficul rutier din zonă. 

Proiectul nu este unul nou în agenda Primăriei. Pasajul de la Piața Romană a fost votat încă din 2006 de Consilierii Generali ai Municipiului București, când a fost făcut și studiul de fezabilitate, iar contractul de execuție și executantul a fost stabilit încă de atunci în „persoana” companiilor Astaldi S.p.A şi Euroconstruct Trading 98 SRL, la un cost de 75 de milioane de lei. Între timp, indicatorii PUZ au fost actualizați, iar acum proiectul a fost supus dezbaterii publice pentru a putea fi apoi aprobat de Consiliul General al Municpiului București.  

„Proiectul constituie o prioritate de mai multă vreme. Acesta poate fi pus în aplicare și fără PUZ, dar noi am dorit să avem și un PUZ aprobat pentru lucrare. Pasajul scoate foarte multe conflicte rutiere din zona pieței, pentru că menținerea situației actuale nu face decât să creeze ambuteiaje. Timpul de semaforizare (n.r. cât ține culoarea verde/roșie a semaforului) va crește cu 30-40%”, a punctat Ion Dedu, directorul direcției Transporturi din cadrul Primăriei Capitalei. 

Proiectul criticat dur de societatea civilă

La dezbatere, membri ai mai multor asociații și ONG-uri, dar și simpli cetățeni, au ridicat mai multe probleme privitoare la utilitatea și oportunitatea construirii lucrării. 

Critica cea mai întâlnită printre participanții la dezbatere este că s-a ales varianta ca pasaj subteran să fie pietonal și nu rutier, cei care au luat cuvântul punând accent pe faptul că cel mai avantajați de acest proiect sunt șoferii, în timp ce pietonii sunt „băgați în subsol”. În plus, mai mulți dintre participanți au criticat faptul că eliminarea semafoarelor de la trecerile de pietoni și implicit sporirea vitezei de deplasare prin intersecție vor aduce, de fapt, mai mult trafic și mai multă poluare.

„Primăria ajunge să se împrumute de la bănci sute de milioane de euro pentru că nu poate obține finanțare europeană pentru proiecte ce contravin recomandărilor UE”,  a punctat un participant la dezbatere, completat de un altul care a punctat că „după anii ’90, pasajele pietonale subterane au devenit negative pentru mobilitatea pietonilor, iar Comisia Europeană alături de alte organisme occidentale recomandă evitarea acestei soluții„.

„Oricât ați vrea să ne faceți să credem că e un proiect pentru pietoni, noi știm că nu este așa” a accentuat un alt participant.

La aceste critici, directorul Direcției Transporturi și Sistematizarea Circulației din cadrul Primăriei Capitalei, Ion Dedu a răspuns prin faptul că rezolvarea conflictelor de trafic și „oferirea de soluții de calitate, confort vor determina mulți șoferi să redunțe voluntar la mașinile proprii”.

De menționat faptul că în varianta inițială a proiectuli exista și varianta construirii unui pasaj rutier subteran pe direcția Bulevardului Dacia, însă această variantă a fost în cele din urmă abandonată din pricina costurilor ridicate de implementare. 

Mai mulți dintre cei care au luat cuvântul în cadrul dezbaterii au criticat faptul că Primăria nu organizează  mai frecvent astfel de dezbateri pentru a putea primi și ține cont de părerea cetățenilor și a crește transparența instituției în cheltuirea banilor publici.

Proiectul de hotarare privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Modernizarea Piața Romană și Pasaj Pietonal a fost în dezbatere publică și pe site-ul Primăriei Municipiului București. Acesta a fost unul dintre cele mai controversate subiecte supuse dezbaterii în ultima perioadă, în contextul în care a acumulat peste 55 de comentarii, majoritatea dintre ele fiind aceleași critici susținute și în dezbaterea publică.