Destinul amar al Vilei profesorilor Perianu. Nepoata lor ne spune povestea casei cu prăjituri din Cotroceni, opera primei femei arhitect din București

Totul stă sub semnul surprizei, al neașteptatului, la casa din Cotroceni a profesorilor Radu și Paulina Perianu. După ce am publicat un articol dedicat operei Virginiei Andreescu Haret, prima femeie arhitect din România, am descoperit-o pe Victorela Neagoe, nepoata profesorilor Perianu, azi în vârstă de 83 de ani: „Sunt bătrână, dar mă simt tânără”.

Povestea neștiută a Casei Perianu, rodul prieteniei dintre profesorii comanditari și spectaculoasa Virginia Haret. Arhitecta a lucrat până în 1947 pentru Ministerul Învățământului și a proiectat numeroase școli-tip în toată țara

Pentru prima dată, povestea Vilei de factură modernistă Art Deco din Bd. Eroilor no.18 (fost Bd. Dr. Nicolae Kalinderu, apoi A. Suvorov în stalinism) poate fi recompusă prin mărturia ultimului martor direct la strălucirea și decăderea imobilului.

Atât de rar găsim persoane în vârstă care păstrează memoria caselor din București, încât întâlnirea cu ei este un privilegiu. Astfel, ceva extraordinar, destinul unei case, emoția unei reședințe, nu se pierd, devin cunoscute, trăiesc.

O carte cu fotografii îngălbenite de timp, aparent închisă pentru totdeauna, se redeschide aici.

Mai jos, interviu cu Victorela (Elena Victoria) Neagoe, născută Perianu, împărtășim cu voi cea mai frumoasă poveste a bunicilor săi severi din Cotroceni, intelectuali și profesori de marcă ai Bucureștiului interbelic.

Vila Perianu, locul unde au trăit, cu visuri și dezamăgiri, trei generații de bucureșteni. După instaurarea comunismului, profesorii Perianu au fost obligați să primească în casă trei familii de chiriași

Victorela Neagoe s-a născut, a fost botezată și cununată în casa din Cotroceni, unde a trăit până la vârsta de 27 de ani.

Inițial a dat admitere la Facultatea de Istorie și, deși a primit note de 9 și 10, nu a intrat din cauza dosarului. A absolvit Facultatea de Filologie și a fost cercetător științific la Centrul de Cercetări Fonetice și Dialectale “Alexandru Rosetti” (devenit Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan și Alexandru Rosetti”), repartizată prin decizie guvernamentală la terminarea facultății în anul 1968.

Cu pasiune pentru carte, cuvânt și rostire, moștenite poate și de la bunici, Victorela Neagoe a studiat timp de 47 de ani graiuri și dialecte, “dialectologia fiind o arheologie a limbii române”

În anul 2013, Victorela Neagoie a primit premiul Academiei Române pentru lucrarea “Graiuri românești de la est la Nistru. Texte dialectale și glosar”.

Imagini de la botezul său, din 23 august 1942, ne înfățișează bucuria și tihna familia Perianu. Bunicii, părinții, Victorela și soțul ei, au locuit în casa azi devenită amintire.

Profesorii Perianu, o viață sobră într-o casă dominată de o bibliotecă fabuloasă. După venirea chiriașilor, multe cărți au ajuns la centrul de colectat hârtie

Radu I. Perianu (1886-1976), a urmat studii secundare la Brăila și superioare la București. A fost arhivist (1911-1923), a lucrat la Arhivele Statului sub îndrumarea lui Dimitrie Onciul, a fost profesor de istorie la Liceul Gheorghe Șincai (1923-1946), edificiu proiectat de arh. Virginia Haret, inspector general în învățământ (1942-1944), șef de lucrări la Institutul de Istorie Națională și secretar de redacție la Revista Istorică Română.

Profesorul Radu I. Perianu a publicat studii de istorie regională, bazate pe o serioasă documentare, adesea inedită, referitoare mai ales la Raiaua și trecutul Brăilei, fiind născut în comuna Ulmu, județul Brăila.

Paulina Elena Perianu, născută Gheorghiu, bunica Victorelei Neagoe, a fost directoare la prima școală ortodoxă de fete, “Institutul de Domnișoare”

Școala aparținea de Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române și a fost patronată de Alexandrina Cantacuzino, Didina, una din nurorile Nababului. În prezent clădirea adăpostește Liceul de Muzică Dinu Lipatti, edificiu emblematic de pe strada Principatele Unite.

Istoria clădirii “Institutului de Domnișoare”, aici: Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București

Arh.Virginia Andreescu Haret era prietenă cu profesorii Radu și Paulina Perianu. A proiectat licee în București și numeroase școli-tip pe tot cuprinsul țării

Arh. Virginia Andreescu Haret (1894-1962) a deschis drumul femeilor în arhitectură. Despre moștenirea sa, citește aici: FOTO I Moștenirea lăsată Bucureștiului de prima femeie arhitect din țară. Povestea personalității care a cucerit breasla dominată de bărbați și minunata ei casă cu pălărie

Cu un portofoliu de peste 130 de clădiri cu totul remarcabile în București, arh. Virginia Andreescu Haret a proiectat și numeroase școli și licee, printre care se numără: aripa dinspre Șerban Vodă a Liceului Gheorghe Șincai (1924), Liceul Dimitrie Cantemir din bd. Dacia (1926), Școala Comercială din str. Traian și Facultatea de Medicină din București.

Arh. Virginia Andreescu Haret a lucrat pentru Ministerul Învățământului Public între anii 1921 și 1947 iar cel mai înalt grad atins în minister a fost cel de inspector general în arhitectură. Arhitecta a semnat proiecte de tip Școală Primară cu 2, 3, 4 și 7 clase, în diferite variante, cu și fără sală de gimnastică și locuințe pentru directori, care s-au executat pe tot cuprinsul țării, conform informațiilor publicate istoricul de artă Oana Marinache, pe platforma arhivadearhitectura.ro.

“Bunicii mei au construit casa prin credit, așa se făcea atunci. Cred că arhitecta Virginia Haret a fost eleva bunicii la Școala “Ortodoxe”

Victorela Neagoe: Sunt născută în timpul războiului, vă spun ce știu pentru că, din păcate, eu nu mai am pe cine întreba, familia s-a dus. M-am născut și am fost botezată în acea casă de preotul Popescu de la Biserica Elefterie.

M-am măritat la 18 ani și, pentru că bărbatul meu era cercetător la Institutul de Istorie și nu avea voie să facă slujba religioasă, tot preotul Popescu ne-a cununat în dormitorul bunicii, imobilul fiind ocupat, în fiecare cameră erau chiriași.

“Noi toți locuiam la etajul casei, îngrămădiți într-o singură cameră. Eu dormeam într-un fotoliu-pat sub scară principala”

Victorela Neagoe: În vara anului 1961 m-am măritat și bunicii au reușit să obțină o cămăruță de sus, când plecat un chiriaș. Era cea mai mică încăpere din casă și acolo am trăit o întâmplare foarte frumoasă. Când am ajuns sus, geamul era deschis, și văd o rândunică. Intrase înăutru și își forma cuib în jurul lămpii. De la zgomotul făcut de ușă a zburat afară, dar pe covor au rămas paie și pământ. A fost un semn bun, am avut o căsnicie frumoasă timp de 57 de ani.

“Bunica a absolvit Belle Arte și a fost directoare la Școala “Ortodoxe” de pe Principatele Unite, institut de fete privat, patronat de Alexandrina Cantacuzino”

B365: Ați plecat din casă în anul 1969, deși vila nu a fost naționalizată. Care sunt cele mai puternice amintiri?

Victorela Neagoe: Bunicul avea la parter o bibliotecă uriașă, casa era cu tavan înalt și a trebuit să urce o parte din bibliotecă la etaj iar ce nu a încăput a fost vândut la anticariat. Țin minte că s-a făcut un morman imens în curte, probabil că erau cărți în dublu exemplar sau mai deteriorate, și totul a fost luat de cei de la DAC, centrul de colectat deșeuri reciclabile.

La un moment dat, instalația de încălzire, care funcționa cu cărbuni, s-a defectat iar chiriașii nu doreau să contribuie la plata cărbunilor. Bunica mea a dus un godin superb, mare, de secol al XIX-lea, și l-a pus în dormitor, unde ne încălzeam ca vai de lume.

Mai era o problemă. Când ploua apa ajungea la jumătatea ușii, nu se mai putea deschide ușa de la spălătorie. Rămânea igrasia, era umed și, când se retrăgeau apele, era plin de limacși mari.

Vila a fost vândută în toamna anului 1968. “Actorul Ion Finteșteanu a vrut să o cumpere, dar nu convenea nimănui să aibă o casă ocupată de chiriași”

Victorela Neagoe: Când s-au construit blocurile ofițerești de la Academia Militară, în anii ’50, tot cartierul Cotroceni a avut mari probleme. Când ploua era o nenorocire. Tot cartierul avea probleme, dar la noi a fost de groază, se inunda subsolul unde erau pivnița de lemne și cazanul.

Acolo era și un dulap unde se țineau dulcețurile și o încăpere mare, generoasă, cu spălătoria cu pirostrii. Acolo se fierbeau rufele, era o albie mare, zincată, parcă o văd și acum. La subsol erau două camere ale servitorilor, o pivniță de lemne și locul cu cazanul în care se făcea focul ca la locomotivă.

“Casa a fost cumpărată de unul care a lucrat cu madam Ceaușescu, i-a făcut vila de la Neptun. Acest om a avut o putere extraordinară, a dat afară toți chiriașii, a făcut rost de apartamente pentru fiecare în parte”

B365: Ce amintiri aveți cu bunicii?

Victorela Neagoe: Erau îngrozitor de severi. Fratele bunicii, colonelul Gheorghiu, zicea desprea ea: “Dragă, să știi că Paulina nici acum nu s-a dat jos de la catedră”.

Erau foarte sobri și închistați.

Victorela Neagoe: Mama a avut două surori, cea mijlocie a fost elevă bunica-mii la “Ortodoxe” și îmi zicea: “Eu și acum, când o văd pe doamna Perianu, tremur de frică”. Țin minte că, mică fiind, îmi punea un făcăleț la spate ca să merg dreaptă, trebuia să am ținută. Bunicii mei erau rigizi, cred că acesta este cuvântul.

“Laptele mi-l dădeau, întotdeauna la ora 16.00, într-un pahar de cristal, nu într-o cană. Mi se părea ceva nemaipomenit”

Victorela Neagoe: Bunica, Meme, mai era și o mare gospodină. Pe vremea aceea se cârpeau ciorapii, erau anii ’50, eu am fost prima generație de ostracizați și nu se arunca nimic. Mi-a făcut rochie la păpușă, avea un talent de neegalat la cusut. O admirăm când cârpea ciorapi, avea o perfecțiune cum nu vă puteți imagina. Degeaba am încercat să cârpesc și eu, nu-mi ieșea. Plus că Meme gătea foarte bine.

Budincă de spanac cu clătite și turtă de argint din albușuri, rețetele severei profesoare Meme

Victorela Neagoe: Meme făcea budincă de spanac cu clătite, am făcut și eu în dorul ei. Și când intra cu terina să servească mirosea în toată casa, era cu brânză și smântână. Și mai făcea ceva extraordinar, ce eu nu am reușit niciodată. Se numea turtă de argint din albușuri, cu bucăți de nucă, ca un cozonac. Degeaba m-am uitat în toate cărțile de bucate, nu găsesc rețeta. Știu să fac și eu, dar nu cum îi ieșea bunicii.

B365: Cum faceți turta de argint? 

Victorela Neagoie: Un pahar de albușuri bătute spumă, un pahar de zahăr, un pahar de făină în tavă de chec tapetată și bucăți de nucă tăiate în compoziție.

Bunicilor le-au dat un apartament în Drumul Taberei, nu mai puteau să facă față întreținerii casei din Cotroceni. Acum eu o înțeleg pe bunica mea. Tinerii sunt răi și cruzi, până nu treci tu prin așa ceva nu înțelegi.

Bunica suferea de spondiloză, așa i se spunea atunci, și mergea la Spitalul Brâncovenesc, ulterior demolat de Ceaușescu, să se trateze. Avea dureri mari. Întotdeauna mergea la plimbare cu bunicul meu, nici măcar nu avea chei în geantă, și zicea: “Simt greutatea genții”. Când îi vedeam geanta aceea atât de mică, nu o credeam. Acum simt și eu greutatea genții, deși mi-au plăcut mereu gențile mari.

Mirajul paharelor de cristal din sufrageria bunicilor. “Și acum mi-a rămas inima la ele”

B365: Care era farmecul casei, ce avea valoros, pe lângă arhitectura ei?

Victorela Neagoe: Era o casă frumoasă, modernă, dar sobră. Bunicii materni, spre deosebire de profesori, aveau mai multă înclinație spre artă și spre eleganța de interior, decât bunicii din Cotroceni, ei erau tari cu biblioteca lor uriașă.

Aveau o sufragerie Art Deco din care s-au vândut foarte multe obiecte. Ce mai rămăsese în vitrină erau niște pahare de cristal, și acum mi-a rămas inima la ele. Pahare de cristal cu picioare lungi, cred că nu au fost folosite vreodată. Fiecare cupă avea altă culoare, una era roșu închis, alta verde, bleumarin sau galben. Mă fascinau, dar au fost vândute.

Am mai apucat mașina de gătit, nu știu dacă știți ce este. Era foarte mare și pe mijloc era avea un vas cu apă iar cuptorul era imens.

Victorela Neagoe își amintește cu precizie incredibilă fiecare încăpere, fiecare colț din casă, deși n-a mai intrat în clădire de 56 de ani. Vila avea 7 camere și imense tufe de trandafiri roșii la intrare

Victorela Neagoe: Camera cu bovindou era biroul și biblioteca bunicului. Existau două scări, una principală și una de serviciu și pe ambele părți ale intrării principale erau tufe uriașe de trandafiri roșii. Se intra într-un vestiar cu pișcoturi pe jos (pișcoturile de gresie sunt piese ceramice speciale, de dimensiuni mici și formă alungită, asemănătoare unui biscuit, pișcot, n.n), ca pe vremuri. Mai era un hol, o platformă cu treaptă, de unde pornea scara spre etaj. Când intrai în hol, în stânga se află biroul bunicului iar în față era o mare cameră.

Camerele aveau 25 mp, în fața era sufrageria care avea și o ușă mascată laterală care dădea într-un oficiu lung. Oficiul era făcut special, ca atunci când aveai musafiri acolo să fie adusă mâncarea. Oficiul și holul din care intrai în sufragerie aveau ieșire pe un culoar, în capătul lui era bucătăria casei.

Pe acest culoar mai erau două mici debarale mici, un closet de serviciu și de acolo pornea scara de serviciu. În stânga era camera copiilor, care avea un intrând unde era un lavabou și un dulap îngust încastrat în perete. Mai era o cameră mare detot, deasupra biroului bunicului, aceea era camera de lucru a băieților.

Fratele tatălui meu, Cezar Perianu, s-a prăpădit în timpul războiului. Sufrageria avea o terasă care dădea în curte, are și acum. Sub ea era un geam pe care se băgau cărbunii în pivniță.

“Faptul că am plecat din casa din Cotroceni este tot o consecință a comunismului”

B365: Acolo a rămas o mare parte din viața dvs. cu o lume, o atmosferă care s-au dus. Cum vedeți acum ce a fost și nu se mai întoarce?

Victorela Neagoe: Aud că se tot spune că comuniștii le-au luat casele. Comunismul a avut mai multe fațete, nu numai faptul că au fost naționalizate proprietățile. Casa din Cotroceni este un exemplu al dictaturii comunismului, faptul că a trebuit s-o vindem pentru că nu mai puteam să trăim cu chiriașii. Erau obraznici, era un infern.

Aceasta este o altă latura a comunismului, am pierdut casa din cauza comunismului. Acum mă gândesc că dacă o naționalizau, poate că o recuperam. Dar așa, e târziu.

“Bunica mea a avut un băiat care s-a prăpădit, de atunci casa parcă a adus ghinion. Când trec pe lângă ea, evit să o privesc direct, parcă nu mai trăiește”

B365: Au rămas însă amintirile.

Victorela Neagoe: Da, mi le-ați răscolit dumneavoastră, pentru că eu am vrut să uit. Culmea este că acum, când trec pe lângă casă (merg la o prietenă, fostă colegă de facultate, care stă pe Elefterie), încerc să mă detașez complet. O evit și mă uit la ea doar cu coada ochiului. Este bine întreținută, dar este o casă tristă pentru că mult timp am văzut-o cu obloanele trase.

B365: Oare casele au suflet?

Victorela Neagoe: Da, sunt convinsă. Cred într-un destin al lucrurilor și al caselor, exact cum oamenii au destin. Eu iubesc lucrurile. Dacă am primit ceva de la cineva, țin la acel lucru, oricât ar fi de mic. Există o emoție care se transmite peste timp. Sunt la patra generație de bucureșteni și sufăr pentru București, sufăr efectiv. Avem niște case superbe în tot orașul, mă doare sufletul când le văd cu geamuri sparte.

Acolo au locuit oameni. Acolo au locuit oameni care făceau prăjituri.

„Casa profesorilor Perianu din Cotroceni” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare.

Ce am mai scris se află aici:

EXCLUSIV I Misterul seifului imposibil de deschis din Vila Gh. Tătărescu. Reședința din inima Bucureștiului a fostului premier poate fi vizitată pentru prima dată

• FOTO I Moștenirea lăsată Bucureștiului de prima femeie arhitect din țară. Povestea personalității care a cucerit breasla dominată de bărbați și minunata ei casă cu pălărie
• Gara Băneasa, simbol regal al Capitalei, e pe linie moartă. Deși are valoare uriașă, clădirea modernistă lipsește din Lista Monumentelor din București
• Palatul prezidențial din Neptun, unde soții Ceaușescu fugeau vara din București. Secretele faimoasei vile, dezvăluite de arhitectul care a proiectat-o
• FOTO I Mascaronii, misterioase chipuri care păzesc casele de epocă, adunați într-o colecție de o mare frumusețe. Cine e visătorul care inventariază fețele Micului Paris
• Renaște Casa Tattarescu, singura reședință în formă de han din București. Incredibila poveste a nepoatei marelui pictor, îngăduită de comuniști să trăiască în imobil până la sfârșit
• Blocul Gioconda, cândva cel mai înalt din București, și fabuloasa poveste a locului cu 300 de ani de istorie. Acolo a fost un Palat domnesc. De ce a fost demolat
• Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”
• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care