Casa Macca, monument istoric de grupă valorică B, cod B-II-m-B-18440, una dintre cele mai strălucite clădiri din vremea Micului Paris, a fost reședința colonelului Petre Macca și a soției sale, Elena.
Imobilul din mahalaua Popa Cosma (zonă de lângă Calea Victoriei unde locuiau reprezentanții înaltei aristocrații bucureștene la început de secol XX), a fost ridicat între anii 1891-1895 de reputatul arhitect elvețian, John-Elisee Berthet, antreprenor fiind italianul Josef Piantini.
Timp de mai bine de o sută de ani, ansamblul arhitectural nu a fost niciodată restaurat. Casa Macca a fost inclusă în Planul Național de Restaurare, gestionat de Institutul Național al Patrimoniului.
În timpul lucrărilor de consolidare și restaurare, a fost îndepărtată vopseaua ordinară care, în perioada comunismului, acoperea tavanele și pereții Casei Macca. Experții restauratori au fost uimiți să descopere o decorație interioară extrem de spectaculoasă, picturi murale necunoscute până azi, de o desăvârșită eleganță și frumusețe. Abia acum ne putem imagina balurile pe care colonelul Macca le găzduia în vila sa emblematică pentru Micul Paris. Priviți!
Prin testamentul Elenei Macca, în anul 1912, Casa Macca a intrat în posesia Ministerului Instrucțiunii Publice.
În timpul guvernului Nicolae Iorga, în anul 1932, imobilul a devenit sediul Muzeului Național de Antichități, iar din 1 iulie 1956 adăpostește Institutul de Arheologie, redenumit din anul 1992 Institutul de Arheologie “Vasile Pîrvan”. Recent, în cadrul Proiectului de conservare-restaurare și valorificare a colecțiilor Muzeului Național de Antichități, pe pereții și tavanele casei Macca, specialiștii restauratori au descoperit picturi murale, adevărate opere de artă care au stat ascunse de la instaurarea comunismului și până azi. În urma sondajelor stratigrafice, specialiștii au îndepărtat zugrăvelile suprapuse de-a lungul timpului și vopseaua monocromă care acoperea interiorul clădirii; astfel, au descoperit minunile de altădată. Casa Macca se bucură de o decorație de excepție, care cuprinde componente artistice dintre cele mai variate, de la vitralii, până la picturi pe lemn și stucaturi elaborate.
Până în acest moment, au fost realizate lucrări la interior și lucrări de intervenție pe componentele artistice care au vizat fațadele corpului principal. Corpul secundar, fostul grajd al colonelului Macca, va fi transformat în bibliotecă și corp administrativ.
Valoarea finanțată este de 19.645.447, 99 lei, iar proiectul de restaurare va dura 4 ani. Șef de proiect este arhitectul Petru Mortu, conferențiar al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Petru Mortu face parte din Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului „Sanda Voiculescu”. Paradoxal, valoarea casei este sporită astăzi de faptul că asupra întregului ansamblu nu s-a intervenit niciodată radical.
„Casa Macca păstrează imaginea unei locuințe boierești de la sfârșitul secolului al XIX-lea”
Petru Mortu, arhitect: „Din punct de vedere arhitectural, Casa Macca este o bijuterie a arhitecturii academiste, în sensul în care de la nivelul conceperii, a volumului exterior, la nivelului configurației spațiilor interioare, și până la elementele de detaliu sau al componentelor artistice, toate sunt extrem de bine studiate. Marele plus pe care-l are în momentul de față casa este că nu a trecut prin restaurări semnificative. Într-un fel sau altul, se păstrează imaginea unei locuințe boierești de la sfârșitul secolului al XIX-lea, autenticitatea spațiului, a decorului, a volumului fiind una crescută”.
Mahalaua „Popa Cosma”, cartierul protipendadei bucureștene
Petru Mortu, arhitect: „Zona se numea «Mahalaua Popa Cosma» care se structura în jurul bisericii omonime. În această mahala, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, încep să-și construiască case mulți membri ai protipendadei bucureștene. Aici își vor ridica reședințele colonelul Macca, generalul Eracle Arion, doctorul Socrat Lalu sau negustorul Ștefan Petrovici Armis. Cu toții vor găsi aici o zonă liniștită și totodată apropiată de centru. Vor apela la arhitecți bine cotați în epocă, Ion D. Berindey sau John E. Berthet, așa că imobilele vor fi la nivelul opțiunilor lor estetice, dar și la nivelul social pe care-l aveau. „Micul Paris” este o parte din această poveste, pentru că dacă ne raportăm la „Micul Paris”, atunci ne gândim și la obiceiuri, obiceiuri care sunt regăsite în toate casele acestea, de la serate, întâlniri frecvente între membrii societății grupați de interese comune și de pasiuni similare. În anul 1886, Primăria Bucureștiului sistematizează strada, un motiv suplimentar pentru ca toți acești reprezentanți ai societății bucureștene să-și construiască case noi acolo”.
Citește aici întreaga poveste și istorie a Casei Macca, interviu cu arh. Petru Mortu: Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:
