ASCUNSE ÎN BUCUREȘTI

Descendentul unei vechi familii de boieri a refăcut mormintele strămoșilor săi profanate și astupate cu ciment de comuniști. “Niciodată nu mi se va lua dreptul de a aprinde o lumânare la mormântul părinților mei”

Timp de 55 de ani, Dumitru Lecca nu a avut voie să spună cine a fost tatăl sau, cine au fost bunicii și străbunicii săi. Risca să fie anchetat și închis din nou, cum a mai fost în anul 1952, când din simplu elev de liceu a fost decretat “bandit și element descompus, fiu de moșier și exploatator”. După ce comuniștii au acoperit cu ciment mormintele familiei sale, Dumitru Lecca s-a întors acasă ca să se reclădeasca și să reînvie ce a fost distrus și profanat.

Dumitru Lecca este fost sportiv de performanță și antrenor emerit al echipelor naționale de seniori, tineret, juniori și al echipelor Academia Militară si Steaua. Timp de 55 de ani n-a putut vorbi cu oricine despre trecutul familiei sale. Cum să spună că bunicul sau din partea mamei, a fost generalul Gheorghe Athanasescu, aghiotantul Reginei Maria, cel care a însoțit-o pe Majestatea Sa în celebra vizită în America, din anul 1926?

familia, lecca, fotografie
Familia Lecca la conacul de la Radomiresti, Bacău, in perioada interbelică. Sus, bunicul Iuniu Lecca, jos Dumitru Lecca pe cind era copil linga tatal sau, George Lecca.

Cum să se afle că străbunicul său a primit “Steaua României cu spadă” și a fost decorat personal de către Țarul Nicolae cu ordinul “Sfânta Ana”, în grad de comandor? Cui să spună că tatăl sau a fost George Lecca, diplomat de carieră, cel care a reprezentat România la Praga, Stockholm și Helsinki în timpul războiului, în cei mai grei ani pentru țară? Cum să se știe că străbunicul său a fost generalul Dimitrie Lecca, “ministru de rasboiu” pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza? Cum să spună celor tineri că strămoșii lui au făcut România Mare?

george, lecca, diplomat, fotografie
George Lecca in uniformă diplomatică la Legatia de la Praga, in centrul imaginii.

Biserica ctitorită de strămoșii săi a fost jefuită iar mormintele acoperite cu ciment

Dumitru Lecca vine dintr-o veche familie de boieri moldoveni care au ridicat biserici, școli, au luat parte la Revoluția din 1848, au ocupat funcții înalte în Parlamentele României, au fost militari și diplomați de carieră. După venirea comuniștilor la putere casele familiei au fost confiscate iar mormintele astupate în cea mai neagră dușmănie de clasă. Au vrut să șteargă numele de Lecca din istoria României și au incercat asta la modul propriu. Biserica ridicată de Dimitrie I. Lecca a fost lăsată în paragină, jefuită și abandonată iar de pe mormântul ctitorului sau a fost furată piatra funerară și crucea.

conacul, familiei, lecca
Conacul familiei Lecca de la Radomiresti a fost refăcut si restaurat de Dumitru Lecca.

Reușiseră să șteargă numele de familie și din memoria colectivă”

Dumitru Lecca: “Când am revenit la Bacău, în 1990, practic, nu mai exista nimic. Nici locuri în biserici, nici nume de străzi, nimic. Mai grav este să că reușiseră să șteargă numele de familie și din memoria colectivă. Nu mai pomenea nimeni în Bacău că am fost cândva. M-a durut faptul că timp de 55 de ani a trebuit să îmi ascund familia sau să o minimalizez, să fac din ei niște oameni obișnuiți care nu au avut părinți, n-au avut strămoși și trăiesc pe undeva, mama dactilografă, tata pensionar și atât. Practic, timpurile erau de asemenea manieră încât îmi făceam rău și mie și lor dacă se afla de existența lor adevărată sau de istoria lor adevărată”.

dumitru, lecca, antrenor emerit de baschet
Dumitru Lecca se trage dintr-o veche si importanta familie de boieri din Moldova.

Dumitru Lecca s-a întors la conacul familiei sale de la Radomirești ca să reconstruiască, să reînvie, să repare. A refăcut plăcile de pe morminte, a restaurat biserica ctitorită de strămoși, cu gândul la tatăl sau care a murit cu durerea în suflet de nu fi fost lăsat de comuniști să mai aprindă o lumânare la capatâiul tatălui său.

George Lecca, diplomat de carieră, s-a întors în țară după instaurarea comunismului, deși știa că nu va fi bine

Dumitru Lecca: “Tatăl meu era ministru plenipotențiar al României la Stockholm în timpul celui de-al doilea război mondial și a fost sfătuit să nu se mai întoarcă în țară, având în vedere faptul că se instaurase regimul comunist. A spus doar atât: niciodată nu mi se va lua dreptul de a aprinde o luminare la mormintele părinților și bunicilor mei, în biserica pe care ei au ctitorit-o (biserica din satul Dealu Mare ridicată între anii 1825-1827 de paharnicul Gheorghe Lecca și refăcută de generalul Dimitrie Lecca, iar apoi de Iuniu Lecca). După ce s-a întors în țară, tatăl meu a avut dreptul la domiciliu obligatoriu în București, într-o camera de 6 mp, de unde nu a mai avut voie să plece până la începutul marii și ultimei sale călătorii în anul 1957”.

george, lecca, diplomat
George Lecca, diplomat de cariera, tatal lui Dumitru Lecca.

Nu s-a schimbat nimic: am sărbătorit Învierea în fiecare an și pe vremea comunismului”

Dumitru Lecca: “În fiecare an și când ne era foarte greu, am respectat tradiția. Iar sărbătorile pascale fac parte din tradiția familiei mele și au continuat și pe timpul comunismului. Am sărbătorit Invierile în familie, în noaptea de Înviere ne-am strâns cu toții și după aceea am stat împreună. Și când trăia tata și după ce nu a mai fost el. Și eu cu copiii mei am făcut la fel, aici nu s-a schimbat nimic. Credința ne ajută mult, trebuie să ajute pe fiecare”.

Conacul de la Radomiresti al familiei Lecca dupa restaurare.
Comuniștii au astupat mormintele familiei Lecca cu ciment și cu mizerie”

Dumitru Lecca: “Biserica de la Dealu Mare a fost ctitorită de străbunicul și de bunicul meu, care conform tradiției erau îngropați în biserica. Comuniștii le-au astupat mormintele cu ciment și cu mizerie. Nu se mai știa nimic de ei. Am reușit să curățăm locul cu ajutorul parintelui Iulian Bertea si al sătenilor. Am făcut un monument cu o candelă care arde permanent și cu numele lor scris. Acum sunt din nou pomeniți la slujbe, practic li s-a redat statutul pe care l-au avut. Biserica este complet refăcută acum (..) Din imbecilitate au fost distruse lucruri splendide, case boierești frumoase făcute cu mare greutate, au fost rase în numele a ce? Mi-e greu să îmi explic in numele a ce. La conacul de la Radomiresti au ars tot ce era hârtie, cărți, documente, toate documentele străbunicului meu generalul Dimitrie Lecca erau acolo, au dispărut documente atât de importante pentru istorie”.

După naționalizare, casa Lecca din București a fost confiscată de Walter Roman, tatăl lui Petre Roman

Dumitru Lecca: “Au venit ofițerii lui Walter Român, tatăl lui Petre Roman, și ne-au comunicat că în șase ore trebuie să plecăm. Am avut norocul ca printr-o mobilizare exemplară, cu vărul meu și cu colegi de liceu, cu motocicleta Siminei Mezincescu, pe atunci campioană națională la motociclism, am salvat o parte din mobilă, restul a rămas. Când mama l-a rugat pe Walter Roman să ne dea voie să ne luăm câte ceva din casă, acesta a avut o expresie elegantă și i-a spus: ieși afară boieroaică împuțită”.

 Biserica, ctitorita, de, familia, lecca
Biserica ctitorita de familia Lecca.

M-aș bucura enorm ca tatăl meu să vadă de acolo de unde este ce am făcut”

Dumitru Lecca: “Tot ce am învățat bun de la părinții și bunicii mei, modul în care au trăit, verticalitatea, cinstea, pasiunea pentru meserie, eu le-am văzut cu ochii mei la ei, am văzut că ei cred în ele și nu îmi recită mie dintr-o carte de educație niște precepte. Am reușit câteva lucruri cu care mă mândresc, m-aș bucura enorm ca tatăl meu să vadă de acolo de unde este ce am făcut. Strada principala a comunei de la Radomirestii lui dragi ii poartă numele, i s-a dat numele de George Lecca, numele bunicului se află într-o altă comună. Am reușit să fac ceva”.

Pâna la urmă, comuniștii au vrut să șteargă numele familiei Lecca din cărțile de istorie, dar nu au reușit.

Despre Dumitru Lecca am mai scris. A trait cei mai negri ani din istorie, anii urii de clasă.

“România este așa: ești cu mine sau ești contra mea. De la 16 ani am avut parte de ură din plin, i se spunea Ura Sfântă”. Ura la români și pandemia


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button