ESENTIALȘTIRI

Depresie, pandemie, droguri. Adolescenți din București pe marginea prăpastiei. Și un colac de salvare

Adolescența este, oricum, complicată. Sunt atât de multe transformări biologice care se petrec în și cu ei, iar peste aceste transformări vin presiunea socială și, de foarte multe ori, tot felul de dificultăți din familie. Depresia adolescenților e o realitate periculoasă înspre care nu prea avem vreme și nici disponibilitate să privim. Și, fără sprijin, adolescenții cu probleme găsesc singuri tot felul de soluții sau evadări. Unii - mulți - se sinucid. Alții - și ei mulți - devin dependenți de substanțe care îi fac fie să uite, fie să-și amorțească suferința. Măcar un pic.

Sedativele au devenit noile droguri multor adolescenți, segment de vârstă aproape uitat de societate. Mulți dintre acești tineri se confruntă cu probleme serioase – fie acasă, în familie, fie la școală, iar pandemia nu a făcut decât să le accentueze. De când COVID-19 ne-a dat lumea peste cap, a crescut numărul părinților din București, dar nu numai, dar nu numai care cer ajutor pentru copiii lor care se confruntă cu diferite dependențe: de alcool, de jocuri de noroc și de jocuri online.

Potrivit doctorului Eugen Hriscu, președintele  Asociației ALIAT pentru Sănătate Mintală, consumul de sedative a crescut foarte mult în rândul adolescenților în ultima perioadă. În România, conform ultimului studiu pe adolescenții de 15 ani, a depășit media europeană.

Sunt sute de povești dramatice, vă spunem acum una dintre ele. Povestea adolescentului acestuia este spusă de un terapeut de la Clinica Aliat Teen din București.

O poveste des întâlnită: un băiat de 15 ani, elev de liceu în București  care consumă droguri

David provine dintr-o familie în care părinții, deși au ales să nu se despartă de dragul copilului, alternează perioadele de ceartă intensă cu perioade în care creează un “zid de indiferență” (după spusele adolescentului), atât unul față de celălalt, cât și față de fiul lor. Rănile emoționale nevindecate îi fac pe acești părinți să nu mai aibă puterea și disponibilitatea de a conștientiza gravitatea situației prin care trece adolescentul. Familia extinsă, deși vrea să ajute, procedează într-o manieră nepotrivită, nereuşind să diminueze dificultățile întâmpinate de David în traiul de zi cu zi.
Tânărul nu a gasit acasă acel spaţiu de înțelegere în care să poată discuta despre schimbările fizice și psihice prin care trece sau despre nou-trezitele senzații și emoții care-l încearcă. Ca orice adolescent, are nevoie să capete încredere în modul în care gândește și în acțiunile proprii. Gașca din cartier, în care toți puştii cu vârste cuprinse între 12 si 19 ani consumau zilnic cannabis, i-a oferit sentimentul că aparține unui grup si că este ințeles.
David a început să consume de la 13 ani (clasa a VII-a). Era modalitatea lui de a socializa și de a uita de griji, de a uita că “se simte o pacoste pe capul părinților lui”. Instalarea dependenței a condus, în acești 2 ani, la efecte neplăcute precum: tendința de izolare, irascibilitate, lipsa de motivație, agresivitate crescută, gânduri de autovătămare, culminând cu un episod în care s-a și gândit la sinucidere. Astfel, distracția și rebeliunea adolescentină s-au transformat într-un obicei nociv, întreținut de lipsa de comunicare din cadrul familiei. Treptat, David nu a mai găsit în el însuși puterea de a se elibera de dorința de consum și/sau de stările de irascibilitate ce îl cuprindeau atunci când nu fuma. Își amintește în detaliu ziua în care “ce era mult a devenit prea mult”, iar internarea la psihiatrie a fost inevitabilă.
În ceea ce privește abordarea psihoterapeutică a adolescentului, primul pas a constat în crearea alianței terapeutice atât cu David, cât și cu părinții lui. Părinții lui David au apelat la serviciile Clinicii ALIAT Teen, în momentul în care dirigintele le-a atras atenția că fiul lor se îndreaptă vertiginos spre un dezastru şcolar. În pandemie, David a învățat toate trucurile pentru a absenta cat mai des de la ore și a se sustrage sarcinilor școlare. A acumulat multe absențe și a primit note proaste la materiile de bază pentru profilul la care învață. Situația sa școlară s-a degradat rapid și semnificativ față de rezultatele obținute în clasa a IX-a.
În discursul părinților apare adesea autoînvinovățirea că nu au reușit să-i ofere lui David o structură familială suficient de solidă și stabilă pentru a nu cădea în capcana drogurilor. Autoblamarea, negarea, ruşinea, frica, ambivalenţa sau învinovățirea celorlalți reflectă dezorientarea şi neputinţa care apasă asupra întregii familii, în astfel de situații.
În cadrul consultațiilor cu echipa de îngrijire de la ALIAT Teen, părinții lui David au inceput să discute şi să înțeleagă modul în care dinamica interacțiunilor dintre ei a contribuit și continuă să contribuie la manifestările fiului lor. Pentru a creste șansele de recuperare a adolescenților dependenți de consum este necesar să oferim un cadru confidențial de sprijin și îndrumare, atât pentru părinți, cât și pentru toți ceilalți membri ai familiei extinse, implicați în viața tinerilor. Un drum nou către competența în rezolvarea problemelor și acțiuni pozitive s-a deschis de îndată ce conștientizarea dificultăților de natură emoțională și comunicarea asertivă au devenit un exercițiu constant pentru familia lui David.
Am început cu o ședință pe săptămână în primele două luni, apoi, la cererea adolescentului, am crescut numărul întâlnirilor la două ședințe pe săptămână.
În astfel de cazuri, este dificil de spus cât va dura psihoterapia, dar am estimat că ar putea dura între 6 luni și 2 ani, în funcție de capacitatea adolescentului de a-şi gestiona nevoia de consum si dorința lui de a înțelege cauzele problemelor cu care se confruntă.
Un pas-cheie în evoluția lui a fost momentul în care, cu sprijin psihofarmacologic şi psihoterapeutic, a reuşit sa facă față simptomelor apărute atunci când a diminuat consumul: insomnie, greață, anxietate moderată. În toți acești ani, încercase de câteva ori să se lase și să devină abstinent. De fiecare dată, s-a reapucat să consume cu și mai multă fervoare. Faptul că acum a reușit să se țină de plan, i-a insuflat încredere în capacitatea proprie de a-şi rezolva problemele. În momentul în care David a început să creadă că recuperarea sa este posibilă, ne-am putut axa în psihoterapie pe strategii de recâștigare cel puțin parțială a controlului.
Descreșterea treptată a fost esențială pentru dezvoltarea obiectivelor terapiei: să facă diferența între impuls și comportament și să aibă curajul să treacă prin tot caruselul de senzații ce îl încearcă atunci când simte nevoia să fumeze; să-și dezvolte capacitatea de a intra în contact cu emoțiile sale și cu sursele conflictelor sale interioare; să-și verbalize emotiile, mai ales stările de furie intense; să-și controleze tendințele agresive și să-și schimbe atitudinea în relație cu leaderii găștii și să învețe să refuze atunci când i se oferă droguri; să fie capabil să-și stabilească obiective realiste pentru viața personală și școlară.
Este foarte important ca adolescenții să învețe noi abilități de confruntare cu stresul psiho-social provenit din relațiile personale și problemele școlare, stres care s-a accentuat simțitor în perioada pandemiei.
David are nevoie de cineva care să-i asculte suferințele și temerile, să nu îl judece și să îl ajute să se adapteze la o lume a adulților într-un mod mai asumat și mai responsabil. Ca orice adolescent, are nevoie de un set de reguli și de fermitate, dar și de un acordaj (subtil) la nevoile lui. Acum este hotărât să scape de droguri și să facă psihoterapie.

CLINICA ALIAT TEEN, vă așteaptă pe Bd. Regina Maria 23, de luni până vineri, între orele 08.00-21.00, tel. programări 0726382582.

Clinica are specialiști formați atât în domeniul adicțiilor, cât și al psihiatriei și psihologiei copilului. Clinica Aliat Teen este un spațiu primitor, deschis atât părinților, cât și copiilor, pentru a acoperi o nevoie identificată din ce în ce mai des în ultimii ani: tinerii și părinții deopotrivă au nevoie de sprijin în gestionarea adolescenței, cu siguranță una dintre cele mai provocatoare perioade din viață, și a comportamentelor periculoase pe care le poate aduce, inclusiv consumul de substanțe al adolescenților.

Depresia adolescenților este o realitate dură asupra căreia nu prea avem ochi cu care să privim. Dar există și este un pericol real. 1 din 100 de liceeni din România s-a gândit la sinucidere. Statisticile ne spun că depresia și  tulburările bipolare afectează 14.3% din tinerii cu vârste între 13-17 ani, iar 11.7% dintre adolescenți îndeplinesc condițiile pentru tulburare depresivă majoră. Mai mult, cea mai mare parte a tulburărilor cresc în medie de 2 ori între vârstele de 13 și 18 ani.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button