Academicienii Răzvan Theodorescu şi Bogdan Simionescu, membri ai Academiei Române, protestează, luni, 26 decembrie, împotriva „iminentei demolări” a bustului lui Mircea Vulcănescu. Propunerea de demolare a bustului ar urma să fie votată în ședința de consiliu a Sectorului 2 din 28 decembrie, proiectul aflându-se află pe ordinea de zi. Inițiativa de îndepărtare a monumentului aparține consilierului local PNL Sorin Feroiu.
Bustul care se află în parcul de vizavi de Biserica Sf. Ștefan din Sectorul 2 avea cerere de înlăturare încă din 2014, însă Consiliul Local de la acea vreme a respins cererea Institutului Elie Wiesel. Radu Mihaiu, primarului Sectorului 2, declara pentru G4Media, la finalul lui februarie 2022, că ”va înainta spre aparatul primarului o cerere de analiză a pașilor pentru înlăturarea bustului”.
În anul 2020, conducerea Bisericii Ortodoxe le recomanda preoților să nu-l elogieze pe Mircea Vulcănescu (1904 – 1952), filosof interbelic condamnat pentru crime de război, amintindu-le într-un document oficial că legea pedepsește promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime împotriva umanității și crime de război – exact cazul lui Vulcănescu.
În București, în afară de bustul lui Mircea Vulcănescu din Parcul Sf. Ștefan, o stradă din Sectorul 1 și un liceu din Sectorul 4 poartă numele filosofului interbelic condamnat pentru crime de război.
Bustul lui Mircea Vulcănescu a fost instalat în Piața ”Sfântul Ștefan” din București (sector 2), în anul 2009. (foto articol)
„În mediile informate ale Capitalei circulă vestea despre pregătirea de către autorităţile locale a iminentei demolări a monumentului lui Mircea Vulcănescu. Dacă zvonul se adevereşte, asistăm la o nouă acţiune talibană împotriva culturii româneşti. Mircea Vulcănescu nu rămâne în istoria noastră ca un efemer subsecretar de stat într-un guvern antonescian, ci ca un eminent gânditor, sociolog şi economist interbelic, mort în temniţele comuniste.
Protestăm împotriva acestei acţiuni inculte şi atragem atenţia opiniei publice că această măsură stalinistă de ‘damnatio memoriae’ prejudiciază grav locul bunei noastre aşezări europene”, se arată în protestul transmis Agerpres de acad. Răzvan Theodorescu şi acad. Bogdan Simionescu.
Mircea Vulcănescu (1904 – 1952) a fost un filolog, filosof, publicist, sociolog și politician român, condamnat pentru crime de război din cauza implicării sale în actele anti-evreiești ale guvernului Antonescu. A deținut funcția de Subsecretar de Stat la Ministerul de Finanțe în guvernul Ion Antonescu, în perioada 27 ianuarie 1941 – 23 august 1944. După lovitura de stat din 23 august 1944 a revenit pe postul de șef al Datoriei Publice, unde a rămas până pe 30 august 1946, când a fost arestat în lotul al doilea al foștilor membri ai guvernului Antonescu, acuzați de crime de război. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” îl consideră inițiatorul a numeroase hotărâri de guvern îndreptate împotriva populației evreiești. La 9 octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani temniță grea. Judecarea recursului s-a prelungit până în ianuarie 1948, când instanța a menținut pedeapsa din 1946.
Conducerea Bisericii Ortodoxe le recomanda preoților să nu-l elogieze pe Mircea Vulcănescu (1904 – 1952), filosof interbelic condamnat pentru crime de război, amintindu-le într-un document oficial că legea pedepsește promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime împotriva umanității și crime de război – exact cazul lui Vulcănescu. Când vorbesc despre persoana sa, clericii pot să facă referiri numai la „valoarea operei sale filosifice și literare, în mod obiectiv și echilibrat”, dar le este interzis să promoveze ”un cult al personalității acestui”.
Potrivit unei circulare a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române transmise în noiembrie 2020 către toate unitățile de cult ortodox din România, preoților li se pune în vedere că atunci când vorbesc despre Mircea Vulcănescu nu au voie să facă nicio referire la personalitatea acestuia, ci doar la opera sa filosofică si literară.
Asta pentru a nu încălca legea care spune că „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”.
În aceeași adresă, Patriarhia își justifică demersul în fața clericilor spunând că a primit o adresă din partea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului Elie Wisel prin care i se solicită să descurajeze manifestările din rândurile BOR care își propun reabilitarea acelor personalități care, deși au îmbrățișat ortodoxismul, au activat și s-au pus în slujba unor regimuri fasciste, antisemite și xenofobe.
Totodată menționează faptul că „cererea reclamantei Maria Mărgărita Vulcănescu de constatare a caracterului politic al condamnării tatălui său, Mircea Vulcănescu, la pedeapsa de 8 ani temniță grea și la pedeapsa de 3 ani detenție riguroasă în baza deciziunii criminale 27/26.06.1948 a Curții de Apel București, a fost respinsă ca neîntemeiată prin decizia definitivă a Curții de Apel București în data de 26.06.2019″.
Îți recomandăm și: