Demnitarul care i-a cerut şpagă lui Mazăre a aprobat demolarea unor monumente istorice din Capitală

Mircea Angelescu, angajat al Ministerului Culturii, a reuşit în ultimii 10 ani, din diverse posturi de consilier sau director, să controleze direcţia din cadrul ministerului care se ocupă de monumentele istorice şi toţi cei care au vrut să construiască într-o zonă cu monumente istorice aveau nevoie de aprobarea lui.

Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, spune că Angelescu a avizat în ultimii ani o serie de proiecte imobiliare ce au distrus numeroase monumente istorice din Bucureşti. „Dezastrul monumentelor istorice i se datorează în bună măsură lui Angelescu. Un stat mafiot este un stat în care reţelele subterane sunt mai puternice decât puterea oficială. În cazul de faţă, Mircea Angelescu este mai puternic decât toţi miniştrii Culturii”, a declarat Nicuşor Dan, pentru evz.ro.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul”, în cazul parcării subterane de la Piaţa Universităţii, Angelescu a semnat acordul pentru demolarea Aşezămintelor Sf. Sava, care aveau statut de monument istoric. Astfel, spune Nicuşor Dan, instituţia care avea rolul să protejeze patrimoniul cultural a anulat cu bună ştiinţă urmele primei universităţi, construită de Constantin Brâncoveanu.

De numele lui Angelescu se leagă şi celebrul caz privind demolarea imobilului din Şoseaua Kiseleff nr.39 din Capitală, fostul restaurant al Casei Regale. Avizul de demolare dat de Angelescu a fost contestat ulterior la Curtea de Apel Bucureşti, care a decis, irevocabil, că această autorizaţie s-a dat ilegal, potrivit lui Nicuşor Dan.

De asemenea, un alt caz răsunător în care a fost implicat Angelescu este demolarea monumentelor istorice din str. Christian Tell. „Ordinul Arhitecţilor a solicitat Ministerului Culturii clasarea ca monument istoric a unor clădiri foarte importante de pe strada Cristian Tell, din Bucureşti. Motivul era că nişte rechini imobiliari puseseră ochii pe aceste clădiri şi voiau să le demoleze. Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a refuzat clasarea, iar arhitecţii au făcut contestaţie la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice. Mircea Angelescu a refuzat să pună în discuţia Comisiei Naţionale solicitarea Ordinului Arhitecţilor”, a spus Nicuşor Dan, care a mai precizat că beneficiarul direct al acestui sistem era Dana Mihai, tovarăşa de viaţă a lui Mircea Angelescu – singura posesoare a sistemului tehnic care putea realiza aceste lucrări în regim privat.

Ultimul care a ajuns la Angelescu a fost primarul Constanţei, Radu Mazăre, care a înaintat Ministerului Culturii Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al staţiunii Mamaia, pentru a obţine avizul necesar demarării unor proiecte de modernizare a zonei. Documentaţia lui Mazăre a fost respinsă de Angelescu pe motiv că e „inadecvată şi neprofesionistă”. Însă, în urmă cu câteva zile, Mazăre a declarat că Angelescu, pe care l-a poreclit „Nea Frână”, i-ar fi cerut 60.000 de euro şpagă, prin intermediari, pentru a-i da aviz pe PUZ. După ce a făcut scandal şi a cerut o audienţă la premierul Victor Ponta, Mazăre a obţinut avizul Ministerului Culturii fără să mai dea şpagă.

În replică, Daniel Barbu, ministrul de resort, a declarat că Angelescu este încă angajat al instituţiei, pe post de consilier la Direcţia de Patrimoniu, infirmând acuzaţiile primarului Radu Mazăre privind şpaga de 60.000 de euro pe care i-ar fi cerut-o Mircea Angelescu, susţinând chiar că nu l-a auzit pe edilul Constanţei spunând aşa ceva despre subordonatul său.

În ceea ce priveşte semnarea mai multor avize pentru demolarea unor clădiri monumente istorice din Capitală, ministrul Culturii a precizat că Mircea Angelescu n-a decis singur pe acele avize, ci a semnat ca un funcţionar, decizia fiind luată de o comisie formată din 21 de specialişti.