Master Planul Velo este pus din nou în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Capitalei, până pe data de 18 februarie. Proiectul, ce presupune realizarea unei rețele de piste de biciclete în București, a mai fost supus dezbaterii în august 2024.
La sfârșitul lui octombrie 2024, viceprimarul Capitalei, Stelian Bujduveanu, declara în cadrul unei conferințe de specialitate că Master Planul Velo a fost recepționat de municipalitate și urmează să fie aprobat, potrivit Agerpres.
Pe data de 9 august 2024, Primăria Capitalei punea în dezbatere publică Master Planul Velo și invita pe oricine să vină cu idei pentru îmbunătățirea acestuia. La scurt timp, Asociația Pro Infrastructură venea cu o analiză a acestui proiect, pe care-l considera „o veste bună în dezbatere publică”.
ONG-ul vorbea la acea vreme și despre previzibilele controverse pe care la va provoca ideea împărțirii echitabile a spațiului public de transport din București. Un astfel de proiect reprezintă mai mult spațiu pentru oameni și biciclete și, în același timp, mai puține parcări, benzi auto mai înguste și chiar mai puține în unele locuri din oraș.
Însă infrastructura velo este firească și dovedit benefică în multe orașe civilizate europene.
La sfârșitul lunii octombrie 2024, viceprimarul Capitalei, Stelian Bujduveanu, spunea într-o conferință de specialitate că Master Planul Velo a fost recepționat și urmează să fie aprobat.
Bujduveanu declara că, după ce va fi aprobat, nu va mai exista nicio scuză la nivel administrativ pentru a nu putea să fie implementat.
Acesta a mai spus că pistele de biciclete nu vor fi trasate pe trotuar, ci pe carosabil, potrivit Agerpres, scrie Economedia.ro.
Suprapus peste modernizarea transportului în comun și tranziția de la mașina personală la mobilitate, venim și cu Marsterplanul velo care a fost recepționat de către municipalitate. Mai este un singur pas administrativ, să fie aprobat și apoi nu vom mai avea nicio scuză la nivel administrativ pentru a nu implementa și pentru a nu crea acele piste de biciclete care nu vor fi pe trotuar. Nu vom desena cu bidineaua pe trotuar piste de biciclete, ci vom crea cum spune la normativ, pe carosabil.
Cea mai mare provocare și realitatea care există la nivelul centrului Municipiului București este că nu putem să impunem un standard la nivelul parcajelor publice, pentru că tot noi, cei care facem parte din politic, tolerăm și am tolerat foarte mult timp ca instituțiile statului să folosească domeniul public după bunul plac, lăsând și abandonând mașini în diferite locuri. La noi, în clădirea Primăriei Municipiului București lucrează peste 700 de angajați și eu nu știu unde parchează cei 700 de angajați.
Primăria Capitalei a pus din nou în dezbatere pe site Master Planul Velo până pe data de 18 februarie. Documentul vizează asigurarea condițiilor optime pentru dezvoltarea unei rețele de piste de biciclete „funcționale, sigure și integrate”, prevede raportul de specialitate.
Proiectul propune amenajarea a 150 de kilometri de rețea principală și 400 de rețea secundară. Rețeaua extinsă va fi conectată cu pistele de biciclete deja existente sau aflate în curs de execuție și va face legătura între zonele rezidențiale și zonele principale de interes, precum locuri de muncă, de educație, zone comerciale, instituții, dar și cu localități limitrofe Capitalei, scrie Agerpres.
TPBI se va ocupa de gestionarea și coordonarea implementării Master Planului Velo.
Conform documentului, la nivelul Bucureștiului există doar puțin peste 25 de kilometri de pistă de biciclete care asigură condiții de funcționare. Totodată, aproape 31 kilometri nu prezintă condiții minime de funcționare, dar pentru care sunt propuse soluții de remediere. De asemenea, există 23 de stații de închiriere a bicicletelor.
Prin acest proiect se dorește ca, până în 2035, peste 15% dintre deplasările cotidiene să fie realizate cu bicicleta de către locuitorii și vizitatorii orașului.
Infrastructura se va baza pe o rețea cu o lungime de 150 de kilometri. Va urma axe majore de mobilitate urbană definite în mod radial și inelar, completată de o rețea secundară „densă” de piste de biciclete, benzi ciclabile și trasee prioritare pentru bicicliști sau de tip „shared-space”, în lungime de 415 de kilometri, la care se adaugă elemente de logistică urbană specifică (rastele, parcări de biciclete publice și/sau private), precum și un sistem bike-sharing extins și funcțional.
AICI este disponibil documentul.