CONTRIBUTORSNICE TO MEET YOU

De ziua lui Mihai. Mihai Eminescu. Nu-l știți voi

Azi este ziua lui Eminescu. O floare albastră a poeziei de geniu, un dandy vesel și timid care s-a jucat cu Ion Creangă, ziarist furibund împotriva clasei politice, rebel cu umor tihnit în eterna și tragica situație a României, patriot indrăgostit perpetuu de femei cuviincioase... luceafăr al patrimoniului national, mort otrăvit cu mercur, malpraxisul sanatorial care suscită și azi conspirații in care "poetul nepereche” ar fi fost implicat.

Dar, deși cel mai mare poet român a intrat intr-un con umbră – nu se poate pune nici un român celebru cu mortuocrația in care trăim zilnic, cu divorțul unei vedete necunoscute, injurăturile lui Becali, accidentele de circulație și înmormântările aferente, fotbaliștii Biancăi Drăgușanu sau salariul Andreei Esca- el încă mai are statuie. Deși, dacă ar activa pe-aici pe la noi vreo sectă a BLMeului, cu siguranță s-ar cere scoaterea lui din manuale și de pe soclu pentru atitudine naționalistă și pentru abuz emoțional asupra Veronicăi Micle.
Dacă pe vremuri erai un om obișnuit, cu liceul, dacă recitai o strofă, două din Luceafărul sau din Scrisoarea a III a, azi probabil că vei fi privit cu ochi mari, ca un om erudit, special, unul dintre puținii oameni care se mai preocupă de …cultură.

„Îl iubesc pe Eminescu. Cu ce drept? Fără niciun drept”

Eminescu nu mai este un “influencer” al nici unei curicule școlare. Nu mai e la modă. Cum nici cititul nu mai este la modă, cum nici diploma universitară nu mai este o mândrie, cum nici deștepții nu prea mai există in jurul nostru.
Azi, Dorian Popa și câinele său, Cheluțu, Shelly sau Cumpănașu sunt mult mai cunoscuți in rândul liceenilor decât poetul nostru efigie și cel mai iubit sifilitic al civilizației autohtone.
„Îl iubesc pe Eminescu. Ziua de 15 ianuarie e pentru mine o zi sfîntă; nu uit, când sunt în Bucureşti, să depun şi eu o floare la statuia din faţa Ateneului, a sculptorului Anghel. Cu ce drept îl iubesc pe Eminescu? Fără nici un drept. Prin declaraţie unilaterală de voinţă, pentru că oricine are dreptul să iubească, oricît de nevolnic şi de neîndreptăţit este. Pentru că, după cum spun englezii, o pisică poate privi un rege. Tot astfel, fără nici o justificare, iubesc în mod arbitrar şi total poporul român şi “fenomenul românesc”. Şi-apoi Eminescu, prin fermitatea şi curăţia caracterului, îmi este sprijin de nădejde în credinţa că poporului român îi este menit a se împărtăşi în cultură şi în viaţa spirituală de o soartă cu mult deasupra mediocrităţii – acea binecuvântată soartă în care au crezut Hasdeu, Pârvan, Blaga, Mircea Eliade şi Constantin Noica.” – Nicolae Steinhardt


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button