🐝De Ziua Albinei, la Muzeul Satului este Târgul Mierii🍯 Sunt 5 zile de dulce care nu expiră, cu miere adusă de apicultori din toată țara

Cinci zile de târg, Slovenia ca țară invitată de onoare și un program care îmbină degustarea de miere cu mese rotunde despre apiterapie și apiturism. Muzeul Satului sărbătorește Ziua Internațională a Albinei printr-un eveniment deschis până duminică.

Între 20 și 24 mai 2026, Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” găzduiește Târgul Mierii – Be Well with SLOVEnia, eveniment dedicat Zilei Internaționale a Albinei.

Ediția din acest an are o invitată de onoare: Slovenia – patria Zilei Mondiale a Alibinerol și un model în agricultura sustenabilă, apiturism și apiterapie. ONU a stabilit data de 20 mai – Ziua Albinelor –  în 2017, chiar la propunerea apicultorilor sloveni, în memoria lui Anton Janša (1734–1773), considerat pionierul apiculturii moderne europene.

Cine vine la masa de dialog

Ambasada Republicii Slovenia în România, Asociația Apicultorilor din Slovenia, Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA), Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, ANTREC România și Asociația Bio România.

Mese rotunde, joi 21 mai

• modelul sloven de apiturism — cum integrează Slovenia patrimoniul apicol cu turismul, gastronomia și wellness-ul
• stadiul apiturismului în România și direcțiile sale de dezvoltare
• apiterapia: standarde, cooperarea apicultori–terapeuți–instituții medicale, modul în care produsele apicole susțin imunitatea

Pentru bucureșteni — ce poți face concret pe aleile Muzeului

• degustare și cumpărături de la apicultori din toată țara, în toate cele cinci zile
• ateliere de creație pentru copii — rolul albinei explicat jucăuș
• „Drumul Dulce al Mierii” — tur ghidat gratuit susținut de muzeograful Vasile Tătar, plecare din Șos. Kiseleff nr. 28, Platou „Arhondaric”
• duminică, 24 mai, ora 12:30 — actorul Nae Alexandru și cântăreața de muzică populară Narcisa Băleanu pun în scenă „Povestea Casei Cut”, în curtea gospodăriei Cut, la Casa Apicultorului

Așadar, între 20 și 24 mai, în fiecare zi de la 9.00 la 19.00, la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, ne bucurăm de darul minunat pe care albinele îl fac omenirii. Accesul se face pe bază de bilet de intrare la muzeu.

Ce mai contează, dincolo de borcanul cu miere

Albina nu e doar furnizoarea unui aliment dulce. E pilonul agriculturii europene. Aproximativ 80% din culturile și plantele sălbatice din UE depind de polenizarea cu insecte, iar contribuția economică a polenizării pentru agriculatura europeană este estimată între 5 și 15 miliarde de euro anual (estimare a Agenției Europene de Mediu). Altfel spus: mărul din supermarket, floarea-soarelui din Bărăgan, rapița, dovleceii, căpșunile – fără albine s-ar prăbuși.

Și totuși, 1 din 10 specii de albine și fluturi din Europa este în prezent amenințată cu dispariția. Peste 40% din speciile de albine sălbatice sunt clasificate ca vulnerabile, periclitate sau în pericol critic, conform Listei Roșii Europene.

România, paradoxul mierii: producem mult, consumăm puțin, importăm miere falsă

Suntem, pe hârtie, un gigant. România a avut 1,5 milioane de stupi în ferme, menținându-și astfel statutul de Capitală a producției de miere în UE. În 2022, România a fost al treilea cel mai mare producător de miere din UE, cu o producție de aproximativ 30 de mii de tone. În 2023 am fost pe locul 3 la export în afara UE, cu 1.700 de tone, după Spania și Germania.

În spatele cifrelor de top – o realitate complicată

Producția fluctuează din cauza climei. În 2023, producția a fost între 12.000 și 14.000 de tone – aproape jumătate față de un an bun, din cauza fenomenelor meteo extreme.

Consumăm de 3-4 ori mai puțin decât vesticii. Consumul autohton este estimat la 550 de grame pe locuitor, în timp ce un german consumă 2 kilograme de miere pe an, iar olandezii și belgienii – 1,5 kilograme. Românii mănâncă în fiecare zi 70 de grame de zahăr și doar 3 grame de miere.

Importăm miere falsificată. România importă anual între 3.000 și 6.000 tone de miere, adică 30-35% din consumul intern, deși producția proprie ar putea acoperi nevoia. UE a recunoscut că aproape 48-50% din mierea importată este falsă — adesea adusă din Ucraina, cu origine reală în China.

Slovenia, lecția pe care n-am învățat-o încă

Slovenia are o populație de zece ori mai mică decât a noastră, dar a transformat apicultura într-un brand de țară: a propus la ONU instituirea Zilei Mondiale a Albinelor, a integrat apiturismul în strategia turistică națională și a făcut din apiterapie un sistem reglementat, conectat la medicină. Noi avem stupii. Ei au povestea. Poate că, dincolo de degustarea de zilele acestea, e și lecția pe care merită să o luăm acasă de la Muzeul Satului.

Sursa foto: dreamstime.com