De unde provine numele Șoselei Kiseleff? Cum a ajuns una dintre cele mai mari artere din București să poarte numele unui general rus

26 mart. 2022
1084 Afișari
De unde provine numele Șoselei Kiseleff? Cum a ajuns una dintre cele mai mari artere din București să poarte numele unui general rus
De unde provine numele Șoselei Kiseleff? Cum a ajuns una dintre cele mai mari artere din București să poarte numele unui general rus. Sursa foto: Flick

Bucureștiul de acum aproape 200 de ani era cu mult diferit față de capitala cu aproape 3 milioane de locuitori pe care o cunoaștem în prezent. Totuși, cum a apărut în oraș Șoseaua Kiseleff, și cine a fost generalul rus care a dat numele uneia dintre cele mai populare artere din întreaga Capitală?

În jurul anului 1830, Bucureștiul era aproape un oraș diferit față de cel în care trăim astăzi. Era mult mai mic din punct de vedere al suprafeței, sfârșindu-se la „Capul Podului”, cum era denumită Piața Victoriei, locul unde se termina Podul Mogoșoaiei. De aici pornea apoi un drum de țară, care la un moment dat se bifurca, călătorii mergând fie spre Ploiești, fie spre Târgoviște ori Mogoșoaia. De asemenea, era un oraș în proces de sistematizare și aliniere la principiile unui oraș european – de la ulițe prăfuite se făcea trecerea anevoioasă la străzi ce poartă nume, acoperite cu piatră cubică, cu felinare și multe altele.

Acest drum era, asemenea multora din Bucureștiul de atunci, plin de gropi și reprezenta o provocare să îl parcurgi pe timp de ploaie ori ninsoare. Totuși, acesta trecea pe lângă o pădure de stejari seculari, unii dintre ei poate mai vechi decât Capitala, numită Dumbrava Bănesii, loc care reunea în fiecare primăvară bucureștenii înstăriți să se relaxeze „la iarbă verde”.

Ce legătură a avut Pavel Dimitrievici Kiseleff cu orașul București și cele două principate

În urma Războiului ruso-turc din 1828 – 1829, încheiat cu înfrângerea turcilor, Tratatul de pace de la Adrianopol dintre ruși și turci a stabilit ca Principatele Române să fie conduse de ruși, iar turcii să plătească despăgubiri de război. Această perioadă de conducere a rușilor a durat cinci ani, până în 1834.

Președintele plenipotențiar al divanurilor Moldovei și Țării Românești a fost Paul Dimitrievici Kiseleff, care a dirijat reorganizarea administrativă a celor două principate și a întocmit Regulamentele Organice, primele documente cu valoare de Constituție pentru cele două principate române. Aceste regulamente, prin caracterul de modernizare și urbanizare pe care l-au conferit Moldovei și Țării Românești, au condus la startul migrației (timide la început ce e drept) dinspre sate spre orașe, dar și către începutul unei industrializări rudimentare pe aceste teritorii.

Șoseaua care îi poartă numele lui Kiseleff a apărut în jurul anului 1835, însă parcul cu același nume care o străbate și de o parte și de alta a apărut abia în anul 1847. Un lucru mai puțin știut este acela că ideea unei grădini publice situate după Piața Victoriei i-a aparținut chiar lui Kiseleff. Acesta propusese în Capitolul I, Secția a V-a din Regulamentul Organic „înfrumusețarea capitalei”, prin înființarea a trei parcuri pentru „preumblarea publicului”. Primul pornea de la Piața Victoriei, pe locul din dreptul hanului Filaret de la acea vreme dar și pe două terenuri ce aparțineau lui Dimitrie Ghica și Principesei Trubetcoi. Între timp, al doilea urma să fie făcut de la capul Podului Mogoșoaiei până la locul unde se afla grădina cu chioșcul lui Mavrogheni, iar al treilea din „dosul” Mitropoliei la livada lui Filaret.

Kiseleff a propus ca banii pentru statuia sa să fie folosiți în alt mod

Adunarea Obștească din Țara Românească votase în unanimitate în anul 1843 ridicarea unei statui în cinstea lui Kiseleff. Domnitorul de la acea vreme, Gheorghe Bibescu, i-a transmis contelui rus această veste, însă a primit un răspuns neobișnuit din partea generalului, care i-a transmis într-un mod elegant să folosească banii pentru altceva. Printre sugestiile ce au apărut pentru folosirea banilor s-a numărat realizarea unei grădini publice la începutul Aleii Băneasa. Pentru ca proiectul să fie realizat cum trebuie, și să fie văzut și de generațiile următoare, s-a căutat un arhitect peisagist care să dirijeze proiectul: vienezul Carl Friedrich Wilhelm Meyer.

Meyer a fost unul dintre cei mai importanți arhitecți peisagiști ai țării noastre, realizând, printre altele, două proiecte importante pentru București: parcul Cișmigiu și șoseaua Kiseleff.

În planul șoselei Kiseleff, Meyer propusese plantarea a nu mai puțin de 2.000 de tei așezați pe patru rânduri de-a lungul drumului. Poate părea simplu de făcut, însă proiectul trebuia realizat de la zero, pământul fiind sălbatic, plin de denivelări, suișuri și coborâșuri.

Parcul și șoseaua Kiseleff au fost inaugurate la 21 septembrie 1847

În cadrul unei ceremonii impresionante, la care au participat 70.000 de bucureșteni dar și domnitorul, are loc inaugurarea parcului și șoselei care au fost realizate în onoarea contelui Kiseleff. Parcul era amenajat cu chioșcuri, pavilioane, bufete dar și un lac artificial. Aici se aduna burghezia pentru a socializa și a se plimba, iar aici aveau loc și celebrele bătăi cu flori din duminica Floriilor. Cei care participau la aceste evenimente plăteau o sumă care era redirecționată în scopuri caritabile, inițiativă pornită de regina Maria.

Șoseaua a fost prevăzută cu două ronduri, unul unde se află în prezent școala numărul 11, și care era prevăzut cu un bazin metalic care alimenta o fântână arteziană în mijlocul rondului, una dintre primele de acest fel din Țara Românească. Din dreptul străzii Ion Mincu, șoseaua este prevăzută cu două drumuri laterale și este mărginită de patru rânduri de tei până la rondul cel mare, unde se află în prezent Arcul de Triumf.

După 1850, șoseaua a fost extinsă până unde se află Romexpo în prezent, atunci aflându-se pe acest loc un hipodrom.

În 1859, aici a avut loc ceremonia primirii domnitorului Alexandru Ioan Cuza în Capitală. Deși numele șoselei Kiseleff rămâne neschimbat de circa 180 de ani, porțiunea dintre Piața Presei și Arcul de Triumf a fost redenumită începând cu decembrie 2017 în Bulevardul „Regele Mihai I”.

Cookies