De la tenebrele din măruntaiele Bucureştiului, la grădini filtru ecologic, pe malurile Dâmboviţei

Investiţia care se ridică la peste 26 de milioane de euro va fi suportată din bugetul ApaNova Bucureşti. Ea presupune în primul rând o amenajare peisagistica a zonei adiacente a râului Dambovita pe o suprafaţă de 10 km. Este vorba despre jardiniera care se formeaza intre trotuarul existent si albia râului Dâmboviţa precum şi despre pasarelele si podurile existente pe cursul acesteia intre Pod Ciurel si Pod Mihai Bravu. Proiectul propune o concepţie peisagistica care va transforma aceasta zona intr-un loc care sa atraga animaţie urbana pe parcul traseului acestuia in Bucureşti. Potrivit caietului de sarcini, pe ambele maluri ale Dâmboviţei vor fi create „ambiante legate de apă, formate din asociaţii vegetale specifice ecosistemelor aluviale”. Întreaga zonă va reprezenta şi „un filtru de praf” pentru Râul Dambovtia care conform unor studii ar fi o “pâlnie ” de atragere a impurităţilor din aer. Asta în condiţiile în care, în prezent, „zona vizată are vegetaţia degradată, neîntreţinută, nefuncţională, cu vegetaţie spontană şi neintegrată într-un sistem unitar din punct de vedere al amenăjarii”.

Pe langa efectul vizual si de protejare a mediului, proiectul de amenajare va valorifica si istoria zonei – fosta Vale a Dambovitei, cu “evoluţia peisajelor urbane din zona, din 1890 pana astazi”. Suprafaţa totală de spaţii verzi, dotată cu sistem de irigare automat, ce urmeaza a fi amenajată, măsurată conform planurilor este de aproximativ 18.776 m2.

Toate materialele folosite vor fi ecologice (podest din pietriş stabilizat, mobilier din lemn) iar vegetaţia care va fi plantată specifică locului, pentru a nu fi nevoie de aclimatizări sau alte proceduri speciale de adaptare a speciilor.

„Râul de sub Dâmboviţa”, desfundat

O altă componentă importantă a proiectului ApaNova, însă mai puţin vizibilă, este dragarea cursului Dâmboviţei. Aproape patru milioane de euro este dispusa compania să plătească pentru strangerea malului si depunerilor din albia betonată a râului, lungă de aproape 22 de kilometri. Ulterior, se va trece la o faza mult mai importantă: lucrari de reparare şi curatare a cursului de apa rezidulă din caseta amplasată sub albia amenajată a râului Dâmboviţa. Concret, este vorba despre decolmatarea principalei „magistrale” de canalizare a Capitalei. O casetă de dimensiuni impresionante, menită să “înghită” tot fluxul de ape menajere si pluviale, care în prezent functionează doar la 47% din capacitate. Aceata operaţiune presupune contractarea unei echipe de 30 de scafandri specialişti care vor lucra zi-lumină, practic la prima acţiune de curăţare, de la darea în funcţiune a casetei, acum 24 de ani.

Caseta colectoare a fost preluată în luna mai 2011 de Primăria Capitalei de la Adminstraţia Naţională “Apele Romane” pentru a fi curăţată. Când „râul de sub Dâmboviţa” va fi reabilitat complet, sistemul de canalizare al Bucureştiului va putea să preia un debit de ape uzate de 75 m³/s, adică de peste şapte ori debitul mediu pe secundă al Dâmboviţei.

Proiectele ApaNova au fost scoase deja la licitaţie iar în prezent se aşteaptă depunerea dosarelor de participare. Din momentul in care contractele de exectutie vor fi incredintate castigatorilor licitatiei, termenul de finalizare al lucrărilor, pentru toate proiectele, este de un an de zile.