De ce sunt bucureştenii (consideraţi) cei mai nervoşi români

În 2011, compania Public Affairs a realizat un studiu, la comanda Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, în cadrul căruia peste 1000 de persoane au fost întrebate (şi) prin ce se deosebesc bucureştenii de ceilalţi români. Cei mai mulţi au răspuns că bucureştenii nu sunt deosebiţi (19,5%) şi că sunt agitaţi, nervoşi, arţăgoşi şi mereu pe fugă (14,3%). 

Extras din studiul”Bucureşti-O nouă perspectivă sociologică”,
realizat de Public Affairs

Nervozitatea bucureştenilor e uşor vizibilă, mai ales în trafic. Dar suntem, într-adevăr, mai nervoşi decât oltenii ori moldovenii?  La această întrebare ne-au răspuns antropologul Vintilă Mihăilescu şi psihologul Hannibal Dumitraşcu.

♦♦♦

Antropologul Vintilă Mihăilescu spune că nu doar bucureştenii, ci toţi locuitorilor majorităţii capitalelor europene sunt percepuţi şi se percep ca (mai mult sau mai puţin) diferiţi de restul ţării.

„Parisul nu este franţa, Londra nu este Anglia etc. Factorii comuni sunt relativ banali: o densitate mai mare a populaţiei, care sporeşte totdeauna agresivitatea; un trafic mult mai intens şi de cele mai multe ori sufocant (element fundamental şi în Bucureşti, unde agresivitatea în trafic este deosebită); o aglomerare maximă a instituţiilor dar şi a magazinelor şi a ofertelor de timp liber; şi, nu în ultimul rând, un soi de sentiment de superioritate, de a fi „buricul pămîntului”, acolo unde se iau marile şi adevăratele decizii – de unde şi un soi de grabă de a nu pierde ocaziile, de tempo mai rapid al vieţii în general”, explică antropologul.

 CITEŞTE ŞI: Antopologul Vintilă Mihăilescu: „Complexul față de București încă există în orașele mai mici” 

În cazul Bucureştiului, aminteşte şi alte elemente de natură să sporească această „stare de nervozitate”:

♦ o lipsă de reglementare a graniţelor dintre public şi privat, ceea ce face ca trotuarele să fie ocupate de maşini (şi din lipsă de parcări…) sau ca locuitorii să nu-şi controleze decibelii

♦ de la muzica „dată tare” în locuinţe sau baruri, la convorbirile pe mobil în mijloacele de transport în comun;

♦ o lipsă cronică de „spaţii publice”, în sensul urbanistic al termenului, de străzi pietonale şi parcuri, ceea ce duce la o supra-aglomerare a străzilor

♦ o lipsă a „cartierelor” şi a serviciilor de proximitate aferente, ceea ce duce la o supra-aglomerare a centrului;

♦ un grad foarte mare de poluare;

„Şi, nu în ultimul rând, un amestec comparativ mult mai mare de populaţii, majoritatea fără o „cultură urbană” aşezată, de natură să încetăţenească reguli comune de convieţuire. Da, deşi acest lucru este greu de măsurat, bucureştenii chiar sunt mai agitaţi şi mai nervoşi…”, a concluzionat Vintilă Mihăilescu.

♦♦♦

Şi psihologul Hannibal Dumitraşcu subliniază că, într-o asemenea aglomerare urbană, este normal ca bucureştenii să fie stresaţi, mai puţin politicoşi şi mai puţin dispuşi să ţină cont de ce este în jurul lor:

„In orice aglomeraţie urbană de pe lumea asta, cetăţenii oraşelor respective sunt mai agitaţi, personaje mai alienate, mai puţin dispuse să comunice într-un mod prietenos. Nu cred că bucureşteanul e cu mult diferit faţă de alţi semeni ai săi, care trăiesc în oraşe mari. Aici mai putem lua în discuţie, probabil, că există nişte particularităţi locale legate de Bucureşti. Arhitectura, de exemplu, îşi pune amprenta asupra comportamentului, nivelul de trai, care are şi el un efect fără doar şi poate destul de important asupra reacţiilor comportamentale, nivelul de educaţie al bucureşteanului- şi el are un rol foarte important. Iată, sunt foarte multe variabile pe care ar trebui să le luăm în dicuţie ca să ajungem la un numitor comun şi să afirmăm că bucureşteanul este un personaj mai nervos, mai agitat decât unul care trăieşte la Târnava, să zicem, sau în altă parte din ţară.”

Conform acestuia, oraşul nostru nu oferă un mediu care sprijină locuitorii, un spaţiu în care comunitatea să se regăsească într-un mod armonios cu vecinii şi familia, însă sunt multe lucruri de luat în discuţie atunci când începi să faci un asemenea portret al nervozităţii bucureşteanului.

„La semafor, sigur, bucureşteanul în maşină este mai intempestiv, mai nervos decât semenul lui de la Râmnicu Sărat, de exemplu. Sunt factori destui, elemente care în enervează şi îl fac să aibă un asemenea comportament”, a explicat psihologul pentru B365.o.

Conform unui sondaj realizat de televiziunea UK Gold, citat de news.sky.com, cei mai nervoşi europeni sunt englezii. Aceştia se enervează, în medie, pe patru ori pe zi, italienii- de 3,5 ori pe zi, iar francezii de două ori pe zi. Sondajul, care a avut 6000 de respondenţi din Marea Britanie, Franţa, Spania, Italia, Germania, Austria, Grecia, Portugalia, Suedia, Norvegia şi Danemarca,  a arătat că locuitorii ţărilor scandinave sunt cei mai calmi- aceştia se enervează, în medie, doar o dată la câteva zile.

CITEŞTE ŞI: Sunt bucureştenii mârlani? Unde greşim şi de ce, în materie de bună-creştere