De ce Orient Express n-a mai oprit, un timp, în Gara de Nord. Lux, splendoare, fascinație eternă, “Regele trenurilor, trenul regilor” lega orientalul București de Occident

O imagine Agerpres din anul 1962, surprinsă în Gara de Nord din București, stă mărturie pentru ultima călătorie în România a celui mai opulent, exotic și romantic tren din lume, Orient Express.

Se întâmpla în ziua de 26 mai 1962. Cortina de fier nu mai permitea să fie străpunsă de legendarul tren care traversa Europa, legând vestul de est, Orientul de Occident. Lumea era împărțită între țările din lagărul socialist și lumea liberă, jocurile făcute, gările ocupate.

Orient Express reprezenta luxul suprem al călătoriilor, cu confort demn de orice hotel de 5 stele, pentru care erau disponibile doar bilete la clasa întâi

Traseul a acoperit istoria Europei din secolul al XIX-lea și al XX-lea și și-a schimbat de mai multe ori ruta, în funcție de apariția statelor naționale și de izbucnirea marilor războaie, inclusiv al celui rece.

Prima cursă a fost în ziua de 5 iunie 1883 și ultima la 17 mai 1977.

Cu imagini fabuloase din interiorul vagoanelor, restaurate în ultimii ani de arhitectul francez Maxime d’Angeac, recompunem legenda trenului care lega Bucureștiul de marile capitale ale Europei.

1896. Împăratul Franz Joseph al Austro-Ungariei coboară din Orient Express pe peronul Gării de Nord și este primit în Salonul regal al Regelui Carol I

Pe vremea când pe cer nu zburau avioane, iar automobilul era o noutate puțin accesibilă, regii, boierimea și aristocrația română călătoreau cu „regele trenurilor”

Legendarul tren al Europei a ajuns pentru prima dată în Gara de Nord în 1883, încă de la prima sa călătorie pe traseul Paris – Munchen – Viena – Budapesta – București – Constantinopol.

Călătoria inaugurală a început la 4 octombrie 1883 și a durat aproximativ 13 zile pe ruta Paris – Strasbourg – Munchen – Viena – Budapesta – București – Giurgiu – Ruse – Varna – Constantinopol, pe un traseu cu o lungime de 3.959 de mile. În prezent, „trenul regilor” ajunge în România de două ori pe an.

Cu un design care-ți taie respirația, cu scaune din piele cu monogramă și ornamente din cupru strălucitoare Art-Deco, bun gust și rafinament la Belle Epoque, era favoritul bogaților Europei. Primul în rang era chef de train, care răspundea de tot ce se întâmpla în Orient Express, urmat de conducătorii vagoanelor, care purtau șepci cu vârfuri, uniforme cu franjuri aurii și cizme strălucitoare.

Regele Belgiei, care era și principalul acționar al companiei feroviare, și-a oferit acordul folosirii emblemei leului regal pe părțile laterale ale vagoanelor

Construcția liniei de cale ferată est-vest în toată Europa a fost visul bancherului belgian Georges Nagelmackers. În 1873, Nagelmackers a înființat prima companie europeană de vagoane și vagoane de dormit, Compagnie Internaționale des Wagons-Lits. Reputația companiei a fost sporită de faptul că regele Belgiei, care era și principalul acționar al companiei feroviare, și-a oferit acordul folosirii emblemei leului regal pe părțile laterale ale vagoanelor. Nagelmackers a cumpărat cele mai moderne vagoane ale vremii. Cunoscute sub numele de vagoane cu boghiuri, ele erau dotate cu tot confortul și splendoarea timpului.

Orient Express: “Blitz Zug” (tren fulger), “Le Grand Express d’Orient”, “Valigia dei Balcani” (trenul poștal al Balcanilor), “Konig der Zuge”, (regele trenurilor), și “Le train de Reve”, trenul de vis

“Trenul Orient Express a fost, fără îndoială, cel mai celebru și mai romantic din toate trenurile și, deși aparține azi doar turistului nostalgic, ecourile sale nu s-au stins. Scriitori, muzicieni, pictori și cineaști s-au inspirat și continuă să se inspire din istoria acestui tren-legendă a Europei. Pentru a atrage traficul internațional, Statul român, în paralel cu realizarea legăturii feroviare București Nord-Constanța Port (finalizată la 14/26 sept 1895), a complexului de poduri la Dunăre “Carol I” de pe ruta Fetești-Cernavodă, a modernizat, cu mari eforturi financiare, Portul Constanța și a înființat Serviciul Maritim Român ale cărui vapoare elegante, “lebedele albe ale bosforului”, conduceau călătorii trenurilor de lux, pe relația Constanța Port-Constantinopol Port, la Cornul de Aur.

La inițiativa Direcțiunii Generale a CFR, stația Constanța Port avea să devină stația finală, pentru parcursul românesc, nu numai pentru Orient Express ci și pentru alte trenuri de lux prestigioase precum “London Ostende Constantza Constantinople Express”, inaugurat la 12 nov, 1898 și “Berlin Lemberg Constantza”, inaugurat la 1 mai 1899”, sursa prof. dr. Mihai Mihăiță în prefața volumului ”Orient Express, Trenul legendă al Europei”, semnat de istoricul Ilie Popescu.

Arhitectul francez care a restaurat Casa Guerlain din Paris a semnat și refacerea interioarelor Orient Express, emblemă a La Belle Epoque

În anul 2018, interioarele unor vagoane Orient Express au fost restaurate de arhitectul francez Maxime d’Angeac, în spiritul și designul anilor ’20. 13 vagoane istorice aflate în paragină la granița Poloniei cu Belarus au fost recuperate și readuse la strălucirea inițială de arhitectul care a restaurat și celebra Casă de modă Guerlain de pe Champs-Elysees.

Perioada de glorie a fost 1889-1914, când trenul ajungea de la Paris  la Constantinopol în 67 de ore și 35 de minute

După Primul Război Mondial a circulat Simplon Orient Express, pe ruta Paris-Veneția-Istanbul, cu vagoane spre București, care erau desprinse de trenul principal la Vinkovici. Traseul a fost stabilit la Conferința de Pace de la Paris din 1919, astfel încât să ocolească Germania, Austria și Ungaria, țări învinse în război.

Simplon Orient Express a circulat zilnic în perioada interbelică. După izbucnirea celui de-al Doilea război mondial, s-a renunțat la grupa de vagoane pentru România. Traseul a fost restabilit în 1948 – cu toate acestea, trenul și-a pierdut statutul de lux și au fost adăugate vagoane de clasa a doua. A plecat ultima dată spre Istanbul în anul 1977.

Agatha Christie a călătorit cu Regele Trenurilor, doar că în Orient Express n-a avut loc vreodată vreo crimă

Celebritățile lumii au ales Orient Express, Agatha Christie a făcut o călătorie în iarna anului 1929. Trenul a rămas blocat în zăpadă timp de 11 zile, nu departe de Istanbul, și mâncarea a fost adusă din satele din preajmă. Se spune că întâmplarea a inspirat romanul “Crimă în Orient Express”, după care s-au făcut numeroase filme.

De câțiva ani, oprește și în România. Cel mai ieftin bilet costă aproape 7000 de euro

În anul 2023, expediția Venice Simplon Orient Express a ajuns de două ori în România. De la Curtici la București Nord, vagoanele au fost remorcate de două locomotive electrice ale Depoului Arad al CFR Călători. Orient Express circulă în prezent pe ruta Paris-Viena-Budapesta-Sinaia-București-Sinaia-Budapesta-Viena-Veneția.

Cel mai ieftin bilet costă 6.580 de euro. Castelul Peleș a fost inclus în circuit încă de la prima cursă, cea din 1883.

„Gara de Nord, o groapă de gunoi”. Un jurnalist britanic a descris aventura sa cu Orient Express în România

În august, 2023, un jurnalist britanic, care a călătorit de la Paris la Istanbul via Budapesta și București, a povestit aventura sa din cele două opriri în România, la Sinaia și la București.

Craig Turp-Balasz, jurnalist specializat în călătorii la site-ul Emerging Europe a descris imaginea Gării de Bord, inclusiv faptul că pașapoartele sunt încă controlate la granița cu Ungaria din cauza faptului că România nu se află în spațiul Schengen.

Trenul actual Orient Express este compus din vagoane de epocă restaurate și este operat de firma Belmond, care are în portofoliu hoteluri de lux, trenuri și croaziere fluviale. O dată pe an, de obicei în august, organizează o călătorie de lux cu trenul de la Paris la Istanbul, care include 3 nopți la bordul trenului și câte una la hoteluri din Budapesta și București.

Având în vedere că Orient Express oprește în majoritatea locurilor de pe ruta Paris-Istanbul doar o dată pe an, sosirea sa este un eveniment. La Budapesta, în gara Nyugati, aștepta o fanfară. La Varna a avut loc întâmpinarea tradițională balcanică cu pâine și sare. La Kapikule, în Turcia, ne așteptau dansatori. La Istanbul, toboșari. Doar la Gara de Nord din București nu a existat o primire oficială. Nu pot decât să presupun că românii au crezut că și-au făcut partea lor la Sinaia”.

La Sinaia, călătorii au fost întâmpinați cu fanfară și au vizitat Castelul Peleș, doar că toaletele erau închise

“Era sărbătoare națională în România (23 august, n.n), iar castelul era închis pentru public, dar am realizat că nimic nu se închide pentru Orient Express. Cu excepția toaletelor de la Peleș. În timp ce personalul fusese destul de amabil să deschidă castelul pentru noi, deschiderea instalațiilor sanitare era în mod clar peste putință sa”. Aici articolul integral: https://emerging-europe.com/culture-travel-sport/its-always-lunchtime-on-the-orient-express/

A urmat Gara de Nord, despre care știm cu toții că numai carte de vizită pentru prima poartă feroviară a țării nu este.

Să ajung la Gara de Nord la bordul Orient Express a fost foarte special, deși Gara în sine rămâne o groapă de gunoi. Sala de primire, regală, a fost special deschisă pentru noi, dar, ca să fiu perfect sincer, niciunul din pasageri nu a observat. Călătorii au fost cazați la Athenee Palace și au luat cina la Carul cu Bere, “un local la fel de istoric, care, deși nu poate concura cu alte localuri de pe traseu (inclusiv cu trenul însuși), când vine vorba de o masă rafinată, a compensat amplu prin cantitatea mare de mâncare”. Ajuns la Istanbul, Craig Turp-Balasz notează: “Un final potrivit pentru ceea ce fusese o călătorie de neuitat, chiar dacă ușor suprarealistă”.