De ce nu pot fora simultan cele două „cârtițe” la Magistrala M5 și cum construiesc în timp ce sapă

de:
25 sept. 2013
0 Afișari
De ce nu pot fora simultan cele două

Primul TBM care a început săparea tunelului de metrou de pe Magistrala 5 Râul Doamnei – Eroilor 2 este cel botezat Varvara. Cel de-al doilea utilaj, botezat Filofteia, va începe săpăturile după una – două luni pentru că, potrivit reprezentanţilor constructorului Magistralei 5 de metrou, cele două TBM-uri nu pot săpa în paralel în acelaşi loc fiindcă există riscul ca tunelul să se surpe. 

„Cel de-al doilea TBM va începe să sape la o lună – două luni diferenţă după primul utilaj. Pornirea e întotdeauna mai grea pentru că şi maşina care e acum n-o să înainteze cu 20 metri pe zi, ci cu 5-6 metri, până îşi face rodajul, până vedem cum funcţionează, până se reglează toate elementele computerizate va merge mai încet. E normal fiindcă nici cel de-al doilea utilaj n-o să înceapă săpăturile în două săptămâni pentru că trebuie să existe minim 200 metri distanţă între ele. Din punct de vedere tehnologic, cele două utilaje nu pot săpa concomitent tunelele, acest lucru este imposibil. Peste tot în lume trebuie să meargă decalat şi să fie obligatoriu minim 200 metri una în spatele celeilalte. Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă ar ajunge amândouă în acelaşi timp la staţia Orizont să se împingă în peretele mulat. Trebuie să lucreze pe rând”, a declarat, pentru B365.ro, unul dintre reprezentanţii constructorului Magistralei 5 de metrou.

Potrivit inginerilor constructorului Magistralei 5 de metrou, tunelul se montează direct. „TBM-ul sapă şi montează direct. Tunelul iese direct făcut: cu bolţari, cu beton, cu sudură, direct circulabil. Utilajul sapă şi montează. Maşina aceasta montează şi bolţarii pentru că altfel s-ar surpa tunelul. Maşina asta are bentonită, care se bagă cu presiune pentru a opri scurgerile şi infiltraţiile de apă şi să astupe toate acestea, apoi pune acei bolţari, cu presiune, iar tunelul în spate rămâne direct făcut. Maşina avansează astfel pe inelul montat direct. Aici la Academia Militară este pusă într-un cadru de beton, altfel nu poate să pornească dacă nu este pus. Acel cadru de beton o să se spargă, n-o să rămână aşa. În fiecare staţie se va face un sarcofag de beton şi de aceea durează o lună transbordarea staţiei pentru că el se împinge în bolţarii pe care îi montează. Îi face un sarcofag din beton, el montează bolţari în continuare, şi în staţie. Apoi se sparge acel sarcofag, se iau bolţarii şi se pun în continuare mai încolo. E un proces destul de complex. Nu luăm maşina şi o tragem să sape. Ea trebuie să meargă singură prin împingere”, a mai spus reprezentantul constructorului Magistralei 5 de metrou.

Sursa video: Youtube, User: metrouusor

Prezent la staţia Academia Militară, unde au demarat săpăturile la tunelul de metrou, premierul Victor Ponta a precizat că TBM-urile forează cu o viteză de 10 ori mai mare decât cea cu care s-a lucrat la celelalte magistrale de metrou din Bucureşti. „Am vrut să fim aici, împreună cu doamna ministru, la momentul în care se pune în funcţiune această nouă tehnologie care nu a mai fost folosită în România şi care e considerată un vârf tehnologic pentru toată Europa şi toată lumea. Doar pentru o comparaţie cu modul în care s-a lucrat la celelalte magistrale, cu o tehnologie evident mai veche, am aflat că actuala maşină Varvara lucrează cu o viteză de 10 ori mai mare decât s-a lucrat la celelalte magistrale”, a spus Ponta.

Astaldi este parte a consorţiului care construieşte Magistrala 5 de Metrou alături de FCC Construccion, AB Construction şi Delta ACM Antrepriză. Lungimea totală a tronsonului este de 6,2 kilometri iar valoarea contractului cu consorţiul amintit este de 215 milioane de euro.  

Cum funcţionează TBM-urile

Două utilaje de tipul Tunnel Boring Machine (TBM) vor săpa în paralel, de la Academia Militară către Drumul Taberei, pe o distanţă de 3.900 de metri, conform companiei Herrenknecht, producătoare a maşinilor de forat. Costurile pentru forările efectuate de cele 3 maşini sunt de 267 de milioane de euro, conform tunnellingjournal.com. O a treia maşină ar trebui să facă legătura în subteran cu tronsonul al doilea, Eroilor-Pantelimon.

Tunnel Boring Machine are un cap rotativ de forare de mărimea tunelului ce se construieşte, cu dinţi foarte puternici, iar pământul forat este trimis către spatele aparatului. Lungimea aparatului este de 70 de metri, iar diametrul frezei este de 6,5 metri, cu 58 de dinţi pentru forat. Maşina cântăreşte 960 de tone şi înaintează cu o viteză de 15-30 metri pe zi.

Maşinile de forare care sapă tunelurile de pe M5 au fost aduse de la Istanbul cu vaporul până la Constanţa, iar de acolo cu utilaje de mare tonaj la Bucureşti. Maşinile au fost folosite la forarea pe sub Bosfor, dar capetele de foraj folosite la Bucureşti sunt noi.

Cookies