Mucenicii, o tradiție care îmbină religia cu o eternă dispută culinară. Care-s mai buni, cei moldovenești sau cei de București?
Mucenicii, o tradiție care îmbină religia cu o eternă dispută culinară. Care-s mai buni, cei moldovenești sau cei de București? | Sursa foto: Muzeul Național al Țăranului Român
În fiecare an, pe 9 martie, bucătăriile din România se umplu de miros de nucă, scorțișoară și, după caz, aluat copt. Este ziua în care se pregătesc mucenicii, unul dintre cele mai îndrăgite deserturi tradiționale. Dincolo de gustul lor, însă, această tradiție are o istorie veche, legată de o sărbătoare religioasă importantă: pomenirea celor 40 de mucenici din Sevastia.
Sărbătoarea își are originea în secolul al IV-lea, în orașul Sevastia din Turcia de astăzi. Acolo, 40 de soldați creștini din armata romană au refuzat să renunțe la credința lor, într-o perioadă în care creștinismul era încă persecutat în anumite zone ale imperiului.
Potrivit scrierilor religioase, aceștia au fost condamnați să petreacă o noapte întreagă într-un lac înghețat, ca pedeapsă pentru refuzul lor. Majoritatea au murit în acea noapte și au devenit astfel un simbol de credință și curaj. În memoria lor, Biserica Ortodoxă îi pomenește anual pe 9 martie.
De la martiri, la mucenici în zeamă sau din aluat
În timp, această comemorare religioasă s-a împletit cu tradiții populare. În multe zone din România s-a împământenit obiceiul de a pregăti 40 de mucenici, care simbolizează numărul martirilor. Forma lor este asemănătoare cu cifra opt sau cu o buclă și este interpretată de unii ca simbol al infinitului sau al vieții veșnice. Preparatul diferă însă mult de la o regiune la alta. În Muntenia și Dobrogea (implicit în București), mucenicii sunt mici, fierți într-un sirop dulce, aromat cu nucă și scorțișoară. În Moldova, spre deosebire, sunt din aluat, cam de dimensiunea unui covrig, copți la cuptor și unși cu miere, apoi presărați cu nucă măcinată.
În ceea ce privește băutura, tradiție e aceeași, indiferent de regiunea țării. Datina spune că în această zi bărbații ar trebui să bea 40 de păhărele. Sigur, pentru sănătate și putere peste an. Nu recomandăm.
Mucenicii au împărțit țara în două
Dacă povestea celor 40 de martiri îi unește pe credincioși, mucenicii din farfurie au reușit performanța de a împărți România în două tabere aproape ireconciliabile. De o parte sunt fanii mucenicilor moldovenești, de cealaltă parte se află susținătorii mucenicilor de București.
Iar disputa apare inevitabil în fiecare an. Unii spun că „adevărații” mucenici sunt cei fierți, alții jură că nimic nu bate varianta coaptă. Mucenicii cred că sunt în top 3 motive de sfadă în România, pe lângă salata befeuf cu mazăre sau fără mazăre și salata de vinete cu maioneză sau fără maioneză. Adevărul e că indiferent de tabără, toată lumea ajunge să mănânce mai mult decât plănuia. Iar dacă ar fi să ne luăm după reacțiile din bucătării, singurul lucru cu adevărat sigur este că cei mai buni mucenici sunt întotdeauna cei făcuți de mama sau de bunica.
Te-ar mai putea interesa și:
Cele mai noi articole
