De ce își încordează politicienii mușchii la vaccin. (PS: Terminați, sunteți ciudați!)

Săptămâna trecută, o parte din politicienii români s-au pozat vaccinându-se, demonstrând că, încă o dată, ORICE se întâmplă în spațiul public românesc este o variantă caricaturală a situației în sine. Ca și cum Tom și Jerry ar încerca să îi interpreteze pe Al Pacino și pe Robert De Niro în 'Heat'. Ca frișca vegetală încercând să fie frișcă naturală. Ca bichonii care sar la bătaie când văd pitbulli. Ca bărbații care le spun mamelor 'mami'. Ce exemplu să vă mai dau?

Unii au aplaudat politicienii pentru că au dat un exemplu societății (‘iată, și noi ne vaccinăm, nu ne e frică că o mierlim ulterior’), alții s-au întrebat ‘de ce nu se postează și când merg la doctor să își scoată ceara din urechi, de exemplu?”, dar fiindcă asta nu este o rubrică medicală, vom trece mai departe la lucruri mai importante.

Din ce a fost alcătuit tabloul vaccinării

• un background sterilo-vesel de spital, cu o nuanță oranj
• un roll-up superb, ca la lansările brandurilor sărace de salam din 2006, în care salamul a fost înlocuit de un Coronavirus care se uita precum ochiul lui Sauron la cei care stăteau în scaunul de vaccinare

• plus 1-2 asistente care se spălaseră sau nu pe cap în ziua precedentă

Precum o mare parte din Noii Aleși, și eu am făcut o facultate, pe care nu am terminat-o neapărat cu exactitate.  Am învățat imagologie, semiotică, interpretări de imagine, cum să beau pe trotuar pe Edgar Quinet și alte chestii care țin de relații publice. De fiecare dată când un politician a ieșit în spațiul public în ultima jumătate de an, după crăcănarea de râs aferentă, urma întrebarea: „Frate ăștia chiar n-au pe nimeni la PR?”

De fiecare dată când ieși din casă să duci gunoiul sau să dai declarații la TV, fiecare chestie pe care o faci e un act de comunicare – cum te îmbraci, cum te porți, cum privești în gol și cum îi privești pe ceilalți – și vorbește despre cum ești ca om.

Politicieni dragi, acesta nu e un subiect superficial, care să vă deranjeze vasta intelectualitate. Este ceva ce poate să vă împiedice să nu mai râdă o țară întreagă de voi. Și nu că ne-ar deranja să râdem, dar dacă scopul vostru e să se vaccineze lumea, de ce faceți din această scenă o caricatură?

Pentru că sunt din nou o fată-salon și vreau să vă ajut, vom analiza pe rând imaginile, ca să înțelegeți ce transmiteți.

Primul la ac a fost Iohannis. Nu știu dacă asta e realitatea cronologică, dar oricum lumea asta a reținut. În mare, poziționarea poporului față de Iohannis e că nu-l percepem neapărat ca pe o ființă vie, cu suflet ca noi toți ceilalți, nici nu e neapărat de-al nostru, nu putem să îl identificăm cu ceva. A avut un scurt moment de pasiune sufletească înainte de alegeri cu celebrul ‘pe se de’, dar în rest nu prea înțelegem ce e cu el.

De aceea, când femeile din țara întreagă s-au trezit într-o dimineață și, cu bale pe pernă au intrat pe Facebook și au văzut brațul puternic al președintelui, au făcut ochii mari și au zis ‘cine e ăsta?!’. Apoi au întins somnoroase un picior, iar cu celălalt și-au împins bărbatul jos din pat și au plecat spre muncă căutând frenetic pe google poze din arhiva de la Cotroceni, întrebându-se cum au ratat așa ceva până acum. Momentul solemn al vaccinării președintelui a fost astfel umbrit de obsesia mondială a ultimilor ani – fitnessul – și, desigur, de roll-up banner-ul care veghea ceafa prezidențială.

Toți politicienii care au urmat președintelui s-au prins rapid că nu au cum să recupereze 5 ani de fitness în două zile (cu toții ne-am imaginat cât de greu a dormit Florin Cîțu în noaptea dinainte), așa că s-a apelat la următoarele două variante ajutătoare:

1. Cămașa cu fereastră

Obiect revoluționar, potrivit atât pentru situații de vaccin, cât și când vrei să te ștergi repede la subraț și nu ai timp să te deschei la toți nasturii. Până acum, piesele vestimentare cu fereastră erau cunoscute publicului doar în situații precum ‘costum de schi cu fereastră’, pentru când te taie pe munte și mergi rapid după un copac sau, după caz, pentru sex sălbatic pe pârtie.

2. Umflarea

Pentru cei care n-au gândit-o la timp pe aia cu fereastra, chiar dacă sunt genul care au mai făcut sportuț la viața lor, ideea concurenței cu președintele i-a făcut să stea drepți și umflați, astfel încât în poze pare că le-a intrat un morcov în altă parte, nu un ac în braț. E foarte greu să fii bărbat și nu mai râdeți!!! Concurența e acerbă. Ai văzut jumătate de țară că a leșinat după ăla dinaintea ta, ești condiționat de instinct să vrei și tu. Problema, băieți, e că noi ne uitam la roll-up și la cum vă veghează ochiul Corona. Nu ne mai puteam concentra la altceva. Scuze.

Ne pare sincer rău. Dar poate la rapel aveți bani de un roll-up mai haios cu mesaj ‘CoronaParty – Rapelul’, iar la vaccinare toată lumea se îmbracă ca în Magic Mike, ca să știm cum stăm. Serios, e o idee foarte bună.

Nota B365.ro: Alte idei și povești bune de la Oana (de fapt, ca toate ideile și poveștile Oanei) sunt aici:

• După-amiază de fete în București. Terasa cu “Pui roz revoluționar” făcut de bucătarul care a-nghițit ospătarul
• „Masochismul văicăritor” sau ce au doar bucureștenii în calorifere (iar americanii mor de ciudă)
• 8 pași pentru a vă spăla cu succes când nu aveți apă caldă