BAZAR

De ce își făceau bucureștenii secolului trecut abonament la preot

Bucureştiul de altădată era împărţit în mahalale, iar oamenii trăiau în case și în curţi îşi creşteau animale pe care deseori le sacrificau ca să aibă ce pune pe masă, potrivit Adevărul.

Cu toate astea, existau şi familii mai înstărite care aveau abonament la medicul curan şi la preot.

Pe la 1871, fiecare familie„ bună” din Bucureşti avea propriul medicul curant, potrivit lui Edmond Niculuşcă, reprezentantul Asociaţiei Române pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN).

Cei care făceau parte din „familii de viţă nobilă” plăteau un abonament annual de un galben. Şi nu doar medicul curant era la mare căutare, ci şi preotul care oferea servicii spirituale tot pentru un galben pe an.

Acesta trebuia să vină în fiecare sâmbătă la casele oamenilor şi să facă slujba „pentru copii”, numită de Constantin Bacalbaşa „sparaclisul”.

Slujba avea loc sâmbătă dimineaţă, iar parinţii micuţilor nu aveau voie să participle niciodată.

Copiii trebuiau să se aşeze în genunchi şi să asculte cuvintele rostite de prot în timpul slujbei, care avea scopul să îi „domesticească” pe cei mici.

„O altă metodă de domesticire erau înscenările pline de spaimă. Unul dintre servitorii familiei se îmbrăca într-un cearşaf alb şi sosea în odaie sunând dintr-o tigaie purtată sub acest cearşaf, agitând un băţ aprins şi spunând cu glas răstit vorbe ameninţătoare. Această înscenare se petrecea ori de câte ori copiii făcuseră nebunii”, scrie Edmond Niculuşcă pe pagina sa de Facebook.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button