De ce e mai bine pentru toată lumea că Delia nu face copil

21 oct. 2022
38648 Afișari
De ce e mai bine pentru toată lumea că Delia nu face copil
Adrian Teleșpan

Psihologia omului pe pământ este pe cât de fină, pe de atât de vastă, iar evoluția acesteia în funcție de factorii externi, în funcțiile de situațiile în care omul poate ajunge, în funcție de unde se află omul cu el însuși, nu doar că întrece imaginația, dar o și generează, în mod paradoxal. Tot în mod paradoxal, după cum v-am mai spus, ca să uit de mine am plecat să mă caut și vă rog să nu vă feriți de momentul în care o să mă găsesc, mai ales că o să fiu fix acolo unde m-am pus ca să nu uit de tot de mine. „Ce morții lui scrie ăsta aici?” e o întrebare legitimă după aceste prime rânduri, așa că, în continuare voi avea tendința de a deveni mai clar.

Mai fac o paranteză mică și apoi merg la Delia. Psihologia, deci. Venind eu însumi să mă regăsesc aici în munți, în liniște, psihologia mea s-a schimbat un pic față de București. De exemplu, fiind ușor izolat, se cam anulează situațiile în care pot să mă gătesc. Am un plovăr de la Cos superb, oversized, pe care nu prea am apucat să îl port, prin urmare, acum mi-l pun când merg la supermarket sau să duc gunoiul. Mi l-am pus și în această dimineață la gunoi, dar fiind minus două grade, mi-am pus și halatul de baie peste. Friguț. Când m-am întors în casă unde am făcut ieri curat lună, curat lună fiind, mi-a sărit în ochi o molie care se zbătea pe podea. Un fâl fâl din ăla ușor spasmodic, ca pe final de viață, când aripa fizică mai tresaltă în cufărul deznădăjduit al morții, pentru că vrea să mai atingă o dată cerul pe care, oricum,  doar aripa sufletului îl poate atinge.

Apucai molia de o aripă și o scosăi afară, acțiune care mă trimisă direct pe Google să văd dacă moliile simt frigul. Minus două grade, v-am zis. Am auzit că de la hipotermie e o moarte foarte plăcută, dar, cu toate astea, i-aș fi dat moliei ocazia de a muri la căldură și aș fi băgat-o la loc, dar undeva mai ferit, nu chiar așa în mijlocul casei unde se hotărâse ea să moară, like an attention whore that she was. 

Am introdus “do moths feel the cold” pe Google, adică “simt moliile frigul”, iar primul răspuns a fost năucitor: Moths don’t really get cold I mean they can freeze in the winter but not during the summer. No they can’t. Traduc: Moliilor nu li se face frig, adică ceea ce vreau să spun e că pot să înghețe iarna, dar nu și vara. Nu, nu simt. Pe scurt, poți să îngheți iarna când e frig, nu vara când e cald. Atât de vastă e psihologia umană, încât să dea acest răspuns. Am mai cercetat apoi și am aflat că moliile intră într-un fel de amorțire când e frig și își revin când se încălzește, ceea ce ar fi superb să putem face toți săracii, având în vedere prețul gazelor. Să rămână bogații treji iarna.

Delia, de exemplu, își permite să stea trează iarna, de unde am putea trage concluzia că, atunci când ai talent, ți-e cald. Greșit ar răspunde în cor Van Gogh, Kafka, Toulouse-Lautrec, Rembrandt, Bach sau Monet, care ar fi făcut cu plăcere baking vocal pentru Delia ca să evite sărăcia sau frigul. Ce dreacu’ treabă are Bach cu faptul că nu vrea Delia să facă copil, veți întreba. Are, că și Bach a fost copil. Poftim! Ieri am vorbit cu doamna Lembrău, șefa mea de la B365. V-am mai zis că facem asta, ca să alegem un subiect. Ea mi-a propus blestemul Pasajului Unirii. Eu, de câte ori trec prin pasajul ăla, mă gândesc la Lady Di. Îmi și pun tâmpla pe geamul mașinii în care sunt și îmi imaginez că am diademă din aia pe cap, cum avea ea, cu diamante. Nu mi s-a părut ofertant pasajul, Delia, în schimb, da.

Gata, am ajuns la subiect, ce vă atâta? Delia a spus așa: „De ce nu fac? Nu știu, dar cred că ar trebui felicitați oamenii care nu fac, pentru că toată lumea face, suntem foarte mulți și chiar nu mai avem nevoie să fim foarte mulți. Ne-am atins scopul, ne-am înmulțit destul de mult, e plină planeta de noi. Nu suntem prea simpatici așa, adică facem mult rău, consumăm multă hrană, consumăm foarte multe chestii, facem rău, poluăm. De ce să fac? Încă unul? Nu, frate. Lasă să nu fie, nu stau eu bine fără stres și fără obligații? Nu plec eu de acasă când vreau și mă întorc când vrea inimioara mea? Nu fac eu în viața asta ce vreau eu? Ba da! Deci, vrei complicații? Fă un copil.”

Vă dați seama că de aici s-a pornit jihadul, pentru că cine este ea, Delia, să decidă că nu vrea copil, așa singură, de capul ei sau împreună cu soțul, mai ales că în astfel de cazuri e evident că trebuie consultat poporul. Deci sugestia mea nevinovată, ca să se evite luarea în amploare a acestui dezastru, mai ales că Delia are bani, este să facă un referendum și să decidă poporul dacă ea va avea sau nu copil. Eventual, Delia să scoată și un hit numit “Uterin” care să se audă în secțiile de votare de la Loft, Maldive etc. Pentru votanții din zona Elveției, aș sugera varianta piesei cu iodlere. O variantă mai ieftină ar fi să mă adopte pe mine, dar nu îmi schimb numele.

 Înainte de a mă apuca de scris, am apelat tot la Google ca să văd exact în ce constă scandalul, iar prima știre, primul titlu, după ce eu am dat căutare DELIA COPIL SCANDAL, a fost acesta: Delia, prinsă cu droguri de mare risc? Evident am deschis, am citit, iar articolul ne spune, pe surse, pe lângă alte lucruri, că Delia ar fi încercat inseminări in vitro care au eșuat, apoi ar fi făcut o depresie, moment în care ea ar fi încercat și droguri de mare risc ca să se calmeze! Și stau așa io și îmi imaginez momentul ăla când Delia era super terminată din cauză de necopil, iar un apropiat s-a dus la ea și i-a zis: Ia de aici niște LSD să te liniștești! Sau: Nu tragi și tu o linie, două de cocaină ca să te calmezi? Iar Delia ar fi răspuns: Ba da, dă încoa, că doar nu sunt gravidă! Ce secvență frumoasă ar fi asta într-un film.

 Eu, personal, cred în continuare că, mai devreme sau mai târziu, noi, ca specie, vom ajunge în punctul în care să nu ne mai intereseze altceva decât treaba noastră, că vom ajunge în punctul în care vom realiza că cel mai greu job este acela de părinte și că nimic nu se compară cu a ne purta ca un părinte bun cu toți oamenii din viața noastră și că a nu avea un copil biologic nu ne împiedică să ne purtăm cu cei din jur ca un părinte ideal. Cred că de asta suntem pe pământ, puși aici de Dumnezeu să învățăm să fim părinți indiferent dacă am procreat sau nu. Cu toată lumea.

 Pe de altă parte, Delia are foarte mulți copii care au adus foarte multe bucurii multor oameni. Pe copiii ei îi cheamă “Pe aripi de vânt”, “Cum ne noi”, “Ipotecat”, “Gura ta” sau “Da, mamă”. Apropo de “Da, mamă”, mi-a rămas în cap un video pe care l-am văzut la Delia pe Insta. Ea cânta piesa asta, iar în primul rând, pe lângă mulți adulți, era un grup de vreo câteva fete de 10-12 ani care urlau din toți rărunchii: „Da, mamă, sunt beată, pentru că altfel nu îl pot uita!” Superb. E superb să te bucuri de muzică indiferent dacă te identifici cu mesajul sau nu, indiferent de vârstă.

În plus, sugestia mea nevinovată către cei a căror viață nu mai e la fel de frumoasă pentru că Delia nu face copil este să nu dispere, pentru că orice e posibil. Poate că destinul o va face pe Delia mamă de copil. Adică, hai să ne gândim puțin la Fecioara Maria, de exemplu. Ea și-o ardea chill, umbla-n sus și umbla-n jos, văzându-și de treaba ei și, pac, s-a trezit gravidă. Deci, se poate, mai ales că Delia umblă în sus și în jos, pe munți, de foarte multe ori și postează despre asta. Are ea treaba asta cu postatul. Are peste 20 de mii de postări pe Insta. Și vă întreb acum: Ce ați prefera să vedeți, mii de poze cu un singur copil sau mii de poze cu Alpii care e mai mulți? Că, dacă era unul singur, era Alp, logic.

Ca o concluzie personală, pentru mine muzica este cel mai frumos copil cu putință și atâta vreme cât reușim să fim muzică pentru cineva, fie doar pentru noi înșine, înseamnă că aveam un dram de părinte bun în noi și, tot mie personal, îmi face bine să mă gândesc la momentele în care oamenii mi-au adus muzică, nu zgomot. Și gândiți-vă puțin cât zgomot aduc unii părinți în viața copiilor lor, uitând că un copil are nevoie de muzică. Gândiți-vă că, poate, e suficient să fii părintele unei idei de bunătate pe care o aplici la toți sau că uneori e suficient să ascultăm muzică pentru a fi părinți mai buni. Pentru toată lumea. Atât. La, la, la, la, la, la, la, Doamne ajută, uite așa! Interpetați asta, vă rog, pe linia melodică de la Tezaur Folcloric. Vă pup pe melodie. Adideliu. 

Nota B365.ro: Ce-am citit azi e doar unul dintre motivele afecțiunii noastre veșnice pentru Adideliu. Avem muuult mai multe, mai punem aici câteva:

Cookies