Depoul din Zona Protejată Victoria se află în stare de degradare și așteaptă o binevenită revitalizare.
Depoul „Victoria” (numit „Bonaparte” în perioada interbelică și „Ilie Pintilie” în timpul regimului comunist) este primul depou de tramvaie din București și din Vechiul Regat, fiind deschis în anul 1871.
Prin Depoul „Victoria” au trecut toate tipurile de tramvaie care au circulat vreodată prin București, de la cele trase cu cai la cele moderne.
Mai jos, interviu cu arh. Emil Ivănescu, președinte al OAR-B.
Recent, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București (ADIZMB) a lansat o consultare publică pentru ceea ce ar putea să devină Depoul „Victoria”, chestionarul fiind deschis până la data de 15.02. 2025.
Explorăm diverse posibilități pentru o eventuală revitalizare a Depoului Victoria, un spațiu potențial semnificativ pentru întreaga comunitate, aflat deja pe lista de priorități a administrației locale. Dorim să strângem opinii și propuneri relevante, pornind de la nevoile reale ale orașului, anunță ADIZMB.
Depoul „Victoria” este relativ contemporan cu primul depou de tramvaie de pe teritoriul actual al României, care a fost construit la Timișoara în 1868 și care astăzi funcționează ca Muzeu al Transportului Public din Timișoara.
„OAR București solicită Primăriei Municipiului București realizarea regenerării urbane a Depoului Victoria prin procedura legală a concursului de soluții. Orice proiect care are în vedere această regenerare urbană atât de dificilă și importantă pentru București, trebuie să fie realizată în urma unui astfel de concurs de soluții.
Reamintim că procedura de concurs de soluții este tipul de achiziție publică din Legea 98/2016, Paragraful 8, necesară identificării celei mai bune soluții pe un sit dat, având criterii calitative, concurențiale, în urma unei jurizări din care fac parte profesioniști. Concursul de soluții, ca modalitate de achiziție publică a serviciilor de proiectare, este cu atât mai necesar în cazul unor situri complexe cu impact urban public major, cum este cel de la Depoul Victoria, ce face parte din Zona Protejată Victoria.
Atragem atenția că realizarea temei pentru un concurs de soluții are la bază două componente: (1) expertiza profesională a specialiștilor, arhitecți, urbaniști, peisagiști, ingineri, sociologi etc., și (2) dorințele/aspirațiile locuitorilor orașului, rezultate din dezbateri publice realizate într-un cadru structurat, definit de zona societății civile, de mediul cultural și comunitățile interesate (inclusiv cea antreprenorială).
Deoarece situl Depoului Victoria este extrem de important pentru toată zona centrală a Bucureștiului, intențiile de regenerare urbană, tema, documentațiile urbanistice, precum și etapele ulterioare de proiectare pe care le presupune operația trebuie integrate profesionist într-o procedură de concurs de soluții care să situeze cadrul corect al abordării
OAR București atrage atenția și că orice intenție de intervenție amplă pentru Capitală trebuie integrată și pusă în contextul PUG-ului București, care reprezintă, conform Legii 350/2001, singura strategie de dezvoltare corectă a unui oraș.
Din discuțiile purtate de OAR București cu elaboratorii PUG-ului București, știm că acest document va fi supus dezbaterii profesionale la începutul anului 2025. Unul din subiecte va fi și identificarea unor zone strategice, situri cu potențial pentru realizarea în perspectivă a unor obiective majore de arhitectură pentru Capitală. Zona definită de Depoul Victoria prezintă nu numai un grad mare de complexitate, cu impact pentru ansamblul Capitalei, dar și un mare potențial strategic.
În acest context, OAR București salută inițiativa PMB de regenerare urbană a Depoului Victoria, precum și eforturile ADIZMB și ale asociațiilor partenere pentru realizarea unor dezbaterii cu publicul, dar atrage atenția că întregul demers trebuie făcut printr-o procedură de concurs de soluții așa cum sunt realizate proiecte și investiții similare în toate capitalele Europene.
B365: Arh. Emil Ivănescu, cum vedeți regenerarea urbană a Depoului “Victoria”? Ce poate deveni și cum?
Emil Ivănescu, președinte OAR-B: Sunt foarte multe posibilități pentru acest loc istoric. În primul rând ar trebui să ne gândim la transformarea depoului în relație cu centrul orașului, dar și cu zonele limitrofe. Bucureștiul are nevoie de obiective de arhitectură importante pentru o capitală europeană: Un muzeu contemporan, Filarmonică, un centru de expoziții, o zonă antreprenorială creativă etc. Sunt foarte multe spații de ordin cultural, și nu numai, de care o capitală europeană de calibrul Bucureștiului are nevoie.
Trebuie să găsim spații pentru aceste funcțiuni pentru că ele situează orașul pe harta capitalelor europene care oferă aceste lucruri. Până la urmă, Bucureștiul are un public foarte divers care își dorește locuri pe care să le descopere, dar și să-l reprezinte, locuri cu impact cultural, dar și educațional, antreprenorial.
B365: Exemplul Timișoarei este demn de urmat, timișorenii au făcut din vechiul Depou de tramvaie (deschis în 1868) Muzeu al Transportului Public.
Emil Ivănescu, președinte OAR-B: Exact. Acolo, pe lângă Muzeul propriu zis, cu exponate de patrimoniu industrial, se desfășoară mereu evenimente și expoziții de top. Să nu uităm că, până la urmă, centrul Bucureștiului nu are nici măcar o sală de expoziții adevărată, mare, în care să poți să organizezi evenimente internaționale, Sala Dalles nu mai funcționează, deocamdată.
B365: De ce cereți imperativ ca realizarea regenerării Depoului Victoria să se facă prin procedura legală a unui concurs de soluții?
Emil Ivănescu, președinte OAR-B: În primul rând, aceasta este procedura corectă privind achizițiile publice iar concursul de soluții implică un cadru corect de generare a obiectivelor ce implică fonduri publice importante pentru dezvoltarea unui oraș. Concursul presupune o serie de proceduri care se finalizează cu un contract de proiectare, pe baza selecției celei mai bune soluții generate de o echipă profesională. Proiectul câștigător (și echipa de proiectare) ales în baza unei jurizări profesionale, va fi realizat, coordonat și integrat în toate fazele de proiectare pe care Autoritatea Contractantă, adică Primăria, le cere: inclusiv PUZ, inclusiv studiu de fezabilitate, DTAC, și restul.
Tema concursului se face de organizatori – profesioniști în baza dialogului atât cu Autoritatea Contractanta – Primăria, dar și cu publicul, cu societatea civila, mediul antreprenorial, etc. Toate aceste demersuri se realizează într-un mod foarte sistematizat și ideile bucureștenilor se includ în tema Concursului de soluții.
În mometul în care dai drumul la un regulament de urbanism sau la un alt tip de regulament sau la un studiu de fezabilitate, tu deja fixezi indirect o soluție, o direcție, în baza căreia faci acel material. Totdeauna există mai multe soluții sau direcții pentru rezolvarea unui sit și a unui proiect. Dacă deja conturezi o direcție, concursul poate deveni inutil, în sensul că partea de strategie, de viziune se diluează, se pierde. Ori, Primăria de asta are nevoie: să facă o selecție dintr-o sumă de viziuni-proiecte și, prin juriul profesionist să o aleagă pe cea mai bună, care va fi pusă în practică mai întâi printr-un proiect, după care va fi implementată efectiv.
Emil Ivănescu, președinte OAR-B: Situl Depoul “Victoria” este foarte complicat, se află într-o zonă cu locuințe și este apropiat de facilități publice importante care țin de mobilitatea orașului. Lucrurile acestea trebuie discutate într-un context profesionist, generat de PUG, documentul care implică decizii strategice. Poate că dacă era un loc viran în care nu se întâmpla nimic
nimic, ar fi fost mai ușor, dar zona este foarte complicată și importantă. În plus, trebuie protejat patrimoniul, ceea ce creează o complexitate și mai mare a proiectului. De aceea, dezbaterea trebuie făcută în primul rând cu profesioniști, cu cei care elaborează PUG-ul, cu cei implicați din toate profesiile, arhitecți, urbaniști, designeri, peisagiști, sociologi și, în paralel, cu societatea civilă.
Emil Ivănescu, președinte OAR-B: Bineînțeles că este foarte bine că au început discuțiile cu publicul, este foarte bine să știm ce își doresc bucureștenii pentru Depoul “Victoria” dar, mai ales într-un sit atât de complicat cum este Depoul, cred că primul pas trebuie făcut cu profesioniști. Simultan, trebuie realizate dezbaterile publice, oamenii să-și spună cuvântul iar cuvântul lor să fie preluat în tema concursului.
Un concurs generează, de fapt, mai multe soluții pentru Depoul “Victoria”. Tema se construiește profesionist prin dialog cu Primăria, profesioniștii și publicul larg. Depoul “Victoria” este un sit complex care necesită în primul rând o abordare profesionistă, complexă, multidisciplinară și însoțită de dezbatere publică. Sunt lucruri diverse care presupun mai multe variante, niciodată una singură. Un lucru interesant: situl Depoului “Victoria” a făcut obiectul mai multor studii și propuneri în trecut. Sunt multe proiecte de facultate și multe diplome de arhitectură realizate chiar în spiritul pe care și-l dorește PMB cât și asociațiile interesate. Ar merita măcar câteva să fie prezentate.
Apreciem foarte mult efortul Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București și al Asociației URBOTECA, sunt oameni foarte dedicați acolo, știu să facă dezbateri cu publicul, să le preia ideile și să le integreze. În același timp, aceste eforturi trebuie duse într-o direcție structurată, una care să genereze o dinamică a ideilor și soluțiilor, din care se va desprinde una, cea mai bună soluție.
Emil Ivănescu, președinte OAR-B: De asemenea, din discuțiile cu cei care elaborează PUG-ului am aflat multe detalii, dar eforturile lor trebuie coroborate cu decizii strategice care țin de dezvoltarea orașului. Depoul “Victoria” este un loc important care poate să vitalizeze toată zona și poate să aibă influență mare chiar la nivelul PUG-ului.
Filiala București a Ordinului Arhitecților din România este un organism apolitic, cu peste 4.000 de membri reprezentând 40% dintre arhitecții din România. Organizația promovează constant temele majore care să permită Bucureștiului revenirea la statutul său european interbelic: patrimoniul, concursurile de arhitectură și de urbanism, consolidarea clădirilor cu risc seismic, spațiile verzi, transportul.