De ce consumă bucureştenii mai puţină apă

Statisticile ApaNova arata că, în 2012, un bucureştean consuma aproximativ 160 de litri de apă pe zi. Aici intră duşurile, apa folosită la bucătărie, la spălarea closetului dar şi consumul de apă al maşinii de spălat. În urmă cu 13 ani, un bucureştean consuma aproximativ 400 de litri de apă pe zi, iar scăderea înregistrată la mai bine de un deceniu se datorează unui lucru practic: înlocuirea facturilor la comun, calculate în funcţie de numărul de persoane, la nivel de asociaţie de proprietari, cu apometrele de apartament. „Bucureştenii consuma mai responsabil apa, iar contorizarea la nivel de apartament i-a incitat să facă reduceri în a consuma apa. Estimăm că la nivelul anului 2040, consumul de apă îşi va continua tendinţa asta de scădere şi probabil va ajunge undeva la 130 de litri de persoana pe zi. Este o tendinţă normală. Nici în ţările vestice nu sunt consumuri exagerate”, explică pentru B365.ro, directorul-adjunct al ApaNova, Epsică Chiru.

În prezent un metru cub de apă potabilă costă peste 5 lei iar economia făcută în cele aproximativ 400 de mii de apartamente şi case din Capitala se simte nu numai în buzunarul bucureştenilor. Asta pentru că un consum redus de apă se afla în strânsă legătură cu cantitatea de ape uzate pe care o generează un oraş. În cazul Bucureştiului, acesta cantitate a ajuns în prezent la o medie de 12,02 m3/s, cifră în care sunt incluse şi apele pluviale . Cu alte cuvinte, dacă apele menajere sunt diluate, procesul de epurare este cu atât mai dificil, pentru că este vorba, implicit şi de un debit mai mare. În prezent, se afla în stadiu de pregătire licitaţia pentru contractarea lucrărilor la faza a II-a a Staţiei de Epurare a Apelor Uzate Glina. După finalizarea lucrărilor, programate pentru anul 2017, capacitatea de epurare a apelor uzate va creşte de la aproximativ 10 metri cubi pe secundă până la peste 12 metri cubi pe secundă. O performanţă la limită, spun cei de la Apa Nova. „S-a considerat că trebuie să facă faţă şi la ceea ce va fi în viitor. Vor exista conexiuni la sistemul de canalizare al oraşului şi discutăm şi de o serie de comune limitrofe care vor dori să se lege la canalizare a oraşului. Există solicitări şi chiar şi acum există o serie de localităţi care sunt conectate la reţea: Buftea, Mogoşoaia, Voluntariul, Chiajna”, conchide Chiru.

Staţia de Epurare a Apelor Uzate Glina a fost pusă în funcţiune în octombrie 2011, odată cu finalizarea fazei I. Pentru această fază a proiectului au fost cheltuite 108,3 milioane de euro, din care contribuţia UE a fost de 65 %.