De ce au fost pur și simplu stupide subiectele la Evaluarea Națională: Ministerul Educației e rupt de realitatea școlară! Interviu cu unul dintre cei mai reputați profesori de română din București

02 iul. 2021
5113 Afișari
De ce au fost pur și simplu stupide subiectele la Evaluarea Națională: Ministerul Educației e rupt de realitatea școlară! Interviu cu unul dintre cei mai reputați profesori de română din București
Prof Dr. Florina Rogalski: "Persoanele care formulează subiectele de examen nu știu ele înseși ce înseamnă literatura, și mai ales, nu știu să o abordeze din perspectiva unor adolescenți de 15 ani care au, totuși, competențe literare".

Voi știți cine este Gicoane? Dar Romică? Știați că lui Gicoane i se mai spune și “Pantera Neagră” și s-ar putea să aibă doi metri înălțime? Voi știți unde se află stadionul? În oraș sau în afara orașului? Nimic nu știți, ați trecut prin școală ca gâsca prin apă. După un an de pandemie în care nu s-a făcut carte adevărată, absolvenții de clasa a VIII-a au primit cele mai nepotrivite și mai penibile subiecte la examenul de Evaluare la Limba si Literatura română, făcute parcă să îi încurce și mai mult. O spune cu subiect și predicat unul dintre cei mai importanți profesori de română din București, Florina Rogalski. Mai jos, un interviu extraordinar în exclusivitate pentru B365.ro.

Ministerul Educației a centralizat rezultatele înregistate de absolvenții clasei a VIII-a la examenul de Evaluare Națională, iar rezultatele au fost publicate pe site-ul conceput special pentru aceasta – evaluare.edu.ro.

Evaluarea Națională

Din 123.122 de candidați, doar 120 au obținut nota zece

Rata de participare a fost de 93%. Dintre cei 123.122 de candidați prezenți, 94.526 de candidați au obținut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci), rezultând o rată de 76.80%, în ușoară creștere, comparativ cu anul trecut (76,10%). Doar 120 de candidați au încheiat examenul cu media generală 10 (zece). La proba de Limba și literatura română, 103.684 de candidați (83,9%) au obținut note peste sau egale cu 5 (cinci) și 467 de candidați au fost notați cu 10 (zece).

Profesor Doctor Florina Rogalski are o carieră de 42 de ani în învățământ, dintre care în ultimii 32 de ani a fost și este profesor de limba și literatură română la Colegiul Național “Școala Centrală” din București. Florina Rogalski este dascăl de carieră și provine dintr-o familie cu o impresionantă tradiție didactică. Bunicul sau patern, Victor Rogalski a fost în prima generație de profesori universitari de la ASE în perioada interbelică, iar mătușile sale au fost profesoare la Școala Centrală de Fete.

Deși a împlinit vârsta de pensionare, prof. dr. Florina Rogalski continuă să profeseze. A format generații de elevi, a conceput și a scris manuale școlare după care învață astăzi copiii.

profesor, florina, rogalski
Profesor Dr. Florina Rogalski predă la Colegiul National ” Scoala Centrală” de 32 de ani si este autorul unor importante manuale.

Evaluarea Națională se desfășoară de doi ani fără consultarea prealabilă a profesorilor”

Prof. Dr. Florina Rogalski: “De doi ani de zile, evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a are loc fără consultarea prealabilă a cadrelor didactice, se face după modelul testelor PISA. La clasă noi nu lucrăm după testele PISA pentru că ele urmăresc alte lucruri: cunoștințele generale despre viață ale copiilor, capacitatea lor de a face legătura între ce învață și fenomenele naturale din jur, atenția, spiritul de observație, puterea de analiză, de selecție, de sinteză”.

Testele PISA au niște țeluri psihologice, această evaluare ar trebui să urmărească altceva, cu totul altceva”

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Aceste teste PISA au niște țeluri ale lor care sunt mai mult psihologice. În timp ce Evaluarea Națională la Limba și Literatură Româna după o programa aprobată și după niște programe de studiu care se parcurg din clasa a V-a și până în clasa a VIII-a, această evaluare ar trebui să urmărească cu totul altceva. Și anume: și-au însușit absolvenții de gimnaziu cunoștințele fundamentale despre literatură, despre valorile noastre culturale, atât cât au învățat ei până acum despre ele? Sunt în stare să distingă între genul liric, epic și dramatic? Au instrumente esențiale de analizare a unui text care să aparțină unuia dintre cele trei genuri literare? Sunt în stare să compună după o temă dată? Sau să compună după o temă liberă? Sunt în stare să compare un text ficțional, așadar literar, cu unul non ficțional, non artistic? Așa ceva acum nu se face. Am în față calupul de pagini pentru fiecare elev de clasa a VIII-a care însumează nouă pagini pentru două ore. Noua pagini de rezolvat in doua ore”.

brosura, evaluare, clasa a VIII-a
Brosura pentru evaluare are nouă pagini.

Evaluarea are nouă pagini, copiilor li se cere să stabilească similitudini care nu există”

B365: Nouă pagini. Enorm.

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Observație foarte corectă. Prima consecință? Copiii nu cuprind totalitatea întrebărilor. Eu vreau binele copiilor. O pagină și trei sferturi sunt ocupate în întregime de un text ficțional și de unul non ficțional. Vă atrag atenția că un copil de 13-14 ani este îndemnat de profesorul de română să citească textele de două ori pentru o bună înțelegere, asa că numai citirea subiectelor le ia 15 de minute. În mod normal, cele două texte trebuie să aibă un element comun, de aceea li se și cere să stabilească o similitudine. Din păcate, între cele două texte de la evaluarea de anul acesta nu există nicio legătură”.

Ce înălțime are Gicoane?” Copiii au primit întrebări care nu au nicio legătură cu literatura

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Primul text este dintr-o povestire a lui Sorin Titel intitulată “Pantera neagră”. Cred că un text mai de început. De altfel, scriitorul se află în manualul făcut de mine pentru clasa a 12-a cu un roman “Lungă călătorie a prizonierului”. Aici au selectat un fragment, în câteva cuvinte vă spun despre ce este vorba. Doi tineri adolescenți, Romică și Gicoane, sunt jucători de fotbal. Romică este susținătorul lui Gicoane. Gicoane a avut un accident, nu mai joacă și, de obicei, cele mai bune rezultate le are atunci când își pune pe el tricoul negru pentru care este supranumit ”Pantera neagră”. După ce s-a făcut bine, când este reintegrat în lot, se intoarce la joc, dar își schimbă tricoul din cel negru într-unul albastru, totuși reușind să-și păstreze reputația. Deci este un text de ciclu primar, după părerea mea, nu de ciclu gimnazial. Un text fără nicio miză, dar care este despre fotbal”.

B365: De ce l-au ales? Care este noima lui? Nu înțeleg…

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Vă spun imediat. Problema este ce întrebări au primit acești copii. Iata-le: cât participă Gicoane la joc? Când intră in joc? În prima repriză, în a două repriză, în prelungiri sau de la începutul meciului? Ce înălțime are Gicoane? Și li se dau copiilor patru variante, inclusiv una care spune că Gicoane poate să aibă doi metri. Niște întrebări penibile, după părerea mea”.

B365: Parcă sunt întrebări pentru un candidat la postul de comentator de fotbal…

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Cum e cu putință? Sigur că mi s-ar spune că sunt pentru atenție, să le măsoare copiilor spiritul de observație. Bine, dar alege măcar un text pe baza căruia să poți să pui niște întrebări inteligente”.

B365: Deci nu sunt evaluate cunoștințele, creativitatea, gândirea?

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Nimic. Este evaluat doar spiritul de atenție. Când a intrat ăla în meci și ce înălțime are Gicoane”.

text, evaluare, natioanala, 2021
” Ce inaltime are Gicoane? Un metru 63? Un metru 64? Un metru si 80 de centimetri? Doi metri?”

Copiilor li s-a cerut să găsească legături între texte care nu existau

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Al doilea text este despre o fetiță care povestește că părinții o învățau să fie darnică față de cei mai săraci. Ea era darnică, dar treptat a constatat că era o falsă genorizitate pentru că dadea tot ce îi prisosea sau nu-i mai plăcea. La un moment dat a cunoscut o altă fetiță care a avut un necaz în familie. Ea vrea să readucă zâmbetul pe chipul fetiței și îi oferă o cruciuliță de aur și este foarte fericită că, în fine, a dat ceva care avea valoare pentru ea și a dat cu mare plăcere. Între jocul de fotbal și cum înveți de la părinți să devii un om generos nu este nicio legătură. Când copiii au căutat punctul de convergență, evident că nu l-au găsit”.

B365: Li s-a cerut să găsească o legătură între ele?

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Da, o similitudine și o diferențiere. O similitudine, după mintea mea, nu este. Dar, chiar și la acest text, mult mai interesant ca primul, întrebările sunt: dacă fetița va fi certată de bunica sau de părinți? Dacă va fi lăudată de bunica sau de părinți? Apoi alte întrebări la fel, nici nu știu cum să le spun, la fel de…. nepotrivite pentru vârsta lor”.

B365: O să spun eu cuvîntul: stupide.

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Da. Stadionul se află la marginea orașului sau se află în oraș? De ce și-a schimbat Gicoane renumitul tricou? Nu mai insist. Apoi copiii trebuie să facă o compunere, apoi să asocieze textul din “Pantera neagră” cu un alt text literar studiat în clasă. Bieții copii nu au avut cu ce să asocieze pentru că ei nu au studiat niciodată un text despre fotbal, pentru că nu l-au făcut pe Fănuș Neagu și nici pe Eugen Barbu și atunci cu ce credeți că au asociat? Au asociat cu Harrry Potter. In nu știu ce volum cu Harry există și un meci de fotbal”.

„Copiii au avut de răspuns la întrebări… nici nu știu cum să le spun, la fel de…. nepotrivite pentru vârsta lor”.

La evaluarea națională trei sferturi dintre subiecte au fost despre fotbal, copiii au dat examen în afară culturii române”

Prof. Dr. Florina Rogalski: “În fine, o a treia compunere este despre o întâmplare din curtea școlii, un joc în curtea școlii cu o situație neprevăzută. Li se cere să aibă o secvență descriptivă și una dialogală. Copiii au făcut un joc de fotbal. Deci, la evaluarea națională trei sferturi dintre subiecte au fost despre fotbal. Cu tot respectul meu pentru sport în general și pentru fotbal, aceste subiecte nu aveau nicio legătură cu literatură română și cultură națională. Ei vin la liceu și vor trebui să studieze literatura română, de la formarea limbii și a poporului român până în contemponeitate, ori ei au dat un examen în afara culturii române, în condițiile în care și programa de gimaziu are foarte puține texte literare și acelea sunt studiate pe fragmente”.

Subiectele au fost făcute de două doamne în privința cărora am propus să fie îndepărtate din Centrul de Evaluare, sunt neprofesioniste”

B365: Cine sunt cei care gândesc aceste evaluări, astfel de întrebări, astfel de lucruri hilare dacă n-ar fi vorba despre un examen?

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Pe subiecte scrie Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație. Acest centru cuprinde profesori aleși nu știu pe ce criterii care fac aceste subiecte. Sunt două doamne care fac aceste subiecte, nu pe spun numele și nici liceele. Două doamne în privința cărora eu am propus demult să fie îndepărtate de la Centrul de Evaluare. Sunt cele care acum doi sau trei ani nu au luat un volum de Ștefan Octavian Iosif ca să vădă că are literatură originală și traducer. Au făcut o gafă de proporții. La simulare au luat o traducere din Heinrich Heine și au prezentat-o drept o poezie originală de-a lui Ștefan Octavian Iosif. Și au mai făcut și altele”.

Subiectele sunt imposibile pentru un copil normal care trebuie să reflecteze”

B365: Doamnele sunt slabe, nepotrivite..?

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Sunt neprofesioniste. Și ca să ne și amuzăm, au fost copii care neștiind ce similitudine să stabilească între primul și al doilea subiect l-au comparat cu Ion Creangă, “Amintiri din Copilărie”, în condițiile în care în prima jumătate a secolului al XIX-lea eu nu știu să se fi jucat fotbal. Nu se putea, dar era singură operă despre copilărie pe care ei o știau. Dacă punem laolaltă și cu gramatica este imposibil pentru un copil normal care trebuie să reflecteze, are niște spații în care trebuie să răspundă, are zece pagini de completat în două ore. Iar spațiul în care ei trebuie să scrie este limitat. Când răspund la întrebări au niște cruciulițe, Nu vreau că elevul de clasa a opta să-mi răspundă cu cruciulițe pentru că eu vreau să-l văd cum scrie, cum vorbește și cum formulează. Ori, ei formulează foarte puțin. Prin urmare, eu cred că acest tip de subiect este inadecvat pentru a verifica cunoștințele firești și mai ales de literatură ale absolvenților de gimnaziu”.

Voi lua niște copii care în clasa a V-a nu au avut manuale, apoi au avut cărți foarte proaste”

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Eu o să iau acum clasa a noua. Eu sunt direct îngrijorată și va mărturisesc acest lucru, noi toți suntem îngrijorați. Voi lua niște copii care în clasa a V-a nu au avut manuale, au avut celebrul compendiu dat de ministrul Liviu Pop. Intr-a șasea, a șaptea, a opta au avut manuale din noiembrie încolo și prost făcute pentru că același Pop stabilise să ne întoarcem la manualul unic și au fost cărți foarte proaste sau la unele obiecte n-au avut cărți de școală deloc pentru că nu s-au făcut. Dacă le mai dai și asemenea subiecte, sigur că lucrurile nu stau bine. Rezultatele au fost mult mai slabe decât cele din anii trecuți”.

Ministerul Educației și Centrul Național de Politici și Evaluare sunt rupte de realitatea școlară, peste 5000 de elevi nu au internet”

B365: „Centrul Național de Politici și Evaluare” sună foarte pompos, parcă suntem în Caragiale, cel cu multe “comitete și comiții”.

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Așa suntem noi românii. E atât de snoabă această denumire, se numea întâi simplu: Centrul Național de Examinare și Evaluare. Nu se poate acum, îi zice “Centrul de Politici”, ceea ce mie îmi sună foarte rău pentru învățământ. Cuvântul “politici”. Sunt rupte de realitatea școlară, ambele instituții naționale nu cunosc realitatea școlii românești. Eu vă reamintesc că la începutul toamnei Ministerul însuși a publicat o statistică și a constatat că erau peste 5000 de școli în România fără internet. Statisticile străine despre condiția elevilor din România arată că peste 50% din populația noastră școlară trăiește sub nivelul minim de existență. Cei mai mulți copii nu au calculator sau laptop și sunt doi sau mai mulți frați într-o familie cu un telefon mobil pe care și l-au împărțit ca să urmărească cele câteva lecții din programul fiecăruia”.

Și în București sunt foarte mulți copii săraci”

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Și, atunci, sigur că anul școlar și-a avut minusurile lui, lacunele de învățare, în primul rând din cauza condiției materiale a copiilor noștri. Ori, Ministerul și Centrul de Politici cred că se gândesc numai la marile orașe, dacă nu cumva se gândesc numai la București, dar și în București sunt foarte mulți copii săraci care nu-și permit un laptop care costă de la 2000 de lei în sus”.

Ar trebui să ieșim din evaluarea națională pe 9 pagini după modelul PISA și să ne întoarcem la textul literar adevărat”

Prof. Florina Rogalski: “Ministrul secretar Radu Szekely (fost director de cabinet al Ecaterinei Andronescu, n.n) spunea că am racordat examenele noastre la modelul PISA. Dar nu trebuia să facem acest lucru. Modelul PISA urmărește ceva, niște țeluri mai degrabă psihologice și de apropiere a copiilor de mediul de viață în care ei trăiesc, iar noi la literatura română vrem să știm cu ce au încheiat elevii noștri școala gimnazială din punctul de vedere al culturii române. Ce cunoștințe au devenit achizițiile lor personale. Deci ce putem face? În primul rând să ieșim din evaluarea națională pe 9 pagini după modelul PISA și să ne întoarcem la textul literar adevărat”.

Sistemul acesta românesc al pilelor și al nepotismului care a asigurat succesul teatrului lui Caragiale ar trebui măcar diminuat”

B365: Dumneavoastră ce soluții vedeți? Există soluții?

Prof. Dr. Florina Rogalski: “ Da, există. În primul rând eu cred că cele două doamne evaluatoare ar trebui trimise la catedră și ar trebui să fie făcut un concurs de intrare în acest centru”.

B365: Nu a fost un concurs?

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Eu nu cred. Iar sistemul acesta românesc al pilelor și al nepotismului care a asigurat succesul teatrului lui Caragiale ar trebui măcar diminuat. Eliminat nu va fi, dar măcar diminuat când vorbim de oameni care fac subiecte pentru sute de mii de elevi”.

131.000 de absolvenți al clasei a VIII-a, dintre care 12.006 din Bucureșți, au fost înscriși pentru a susține Evaluarea Națională, în sesiunea care se desfășoară în perioada 22 iunie- 4 iulie 2021. Examenul a început marți, cu proba scrisă la Limba și Literatură Română. Elevii au primit subiectele sub formă de broșură.

PISA, o evaluare standardizată internațional care pune accentul pe pregătirea copiilor pentru viață

În acest an, la Evaluarea Națională, copiii au primit broșuri cu subiecte de tip PISA. PISA-programul pentru evaluarea internațională a elevilor ( Programme for Internațional Student Assessment-OECD/PISA) este o evaluare standardizată internațional, cu scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiți elevii de 15 ani să facă față provocărilor vieții, fie că se vor lăsa de școală și se vor apuca de muncă, fie că își vor continua studiile. Vârsta de 15 ani este aleasă deoarece, în mai toate țările OECD, elevii se află aproape de finalul învățământului obligatoriu.

Va urma partea a două a interviului cu Doamna Profesor dedicată integral subiectelor date la Bacalaureat, subiecte concepute tot de cele două doamne, o să vedeți ce funny sunt.

Cookies