De ce au atacat instituții esențiale din București hackerii pro-ruși Killnet: “Șeful Senatului a promis Ucrainei asistență militară maximă”

Killnet, un grup pro-rus de hackeri, a revendicat atacul cibernetic masiv asupra mai multor site-uri oficiale ale unor instituții din România, cum ar fi paginile de internet ale Guvernului de la București, site-ul Armatei, cel al Poliției de Frontieră, dar site-ul CFR Călători și pe cel al unei bănci. 

Atacul cibernetic a fost lansat în această dimineață, la câteva minute după ora 04:00, și din acel moment site-urile țintite nu au mai putut fii accesate. A fost un atac de tip DDOS.

• Îți recomandăm să citești și:
  • BREAKING | Atac cibernetic major asupra celor mai importante instituții de la București. Printre ținte, site-urile Guvernului, MApN, Poliției de Frontieră

De ce a atacat Killnet mai multe site-uri ale unor instituții guvernamentale

La câteva ore, hackerii Killnet au revendicat atacul pe canalul de comunicare Telegram. Au spus că este urmarea declarațiilor făcute de președintele Senatului României, care a promis Ucrainei arme letale. 

E drept, în declarația de revendicare, hackerii rușii l-au încurcat pe Florin Cîțu cu Marcel Ciolacu. Sau invers. În fine, Killnet crede că președintele Senatului României e Marcel Ciolacu (nu e el, e Florin Cîțu):

Președintele Senatului (camera superioară a parlamentului) României, Marcel Ciolacu, a emis o declarație în care a promis autorităților ucrainene „asistență maximă” în furnizarea de arme letale Kievului. Răspunsul nostru oficial, acesta este ultimul lucru pe care l-a făcut Guvernul.

Președintele Senatului este, însă, Florin Cîțu, Marcel Ciolacu e președintele Camerei Deputaților.

Să trimită sau nu România arme în Ucraina? Ce zic nr. 2 și nr. 3 din stat

Despre sușținerea Ucrainei cu arme, Florin Cîţu a spus ieri, atunci când a fost întrebat dacă România ar trebui să sprijine Ucraina şi cu armanent, că este de acord să fie făcut orice fel de efort pentru a susţine Ucraina: 

Eu am spus că, în general, da, dacă este o decizie. Ştiţi foarte bine că 40 reprezentanţi ai statelor au discutat la baza Ramstein şi decizia a fost de a susţine şi cu armament Ucraina şi am fost de acord ca orice efort, chiar dacă include armament, nu trebuie irosit în acest moment.

Și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a făcut ieri o declarație referitoare la eventuala trimitere de armamanent în Ucraina. Și el a fost întrebat în legătură cu posibilitatea ca România să trimită arme Ucrainei, iar răspunsul său a fost acesta:

Sunt ferm convins că România este pregătită, dacă vom intra într-o astfel de etapă şi vom lua o astfel de decizie. România este pregătită, de aceea s-au făcut aceste deplasări, să oferim mai mult ajutor, să punem la punct anumite aspecte care nu se puteau decât prin întâlniri face to face şi, dacă va fi nevoia, România va lua o astfel de decizie.

Ce mai vor hackerii pro-ruși, după ce au atacat instituții de la București

În anunțul prin care revendtică atacul cibernetic de azi, Killnet face apel la mobilizare pentru un atac asupra site-ului NATO.

Împreună cu tine vom răpune site-ul oficial al NATO. Nimeni nu a mai făcut asta până acum. NATO este protejată de „TEHNOLOGIA AKAMEI” – nu va fi ușor. Să începem să analizăm subdomeniile și să analizăm structura de informații a site-ului!

După revendicarea atacului de către Killnet, a venit și confirmarea din partea autorităților române, prin  Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC):

Directoratul va publica lista de adrese de IP identificate ca fiind implicate în acest atac. Publicarea este parte a procesului standard de monitorizare și identificare a resurselor implicate în atacuri cibernetice în contextul conflictului Ucraina-Rusia, pe care Directoratul l-a pus în funcțiune de la declanșarea conflictului militar.

În acelați timp, DNSC reamintește că, pe pagina sa de internet – dnsc.ro  – există un ghid  de securitate cibernetică pe care îl puteți  accesa AICI – și că, tot pe site, în secțiunea GHIDURI, există materiale utile pentru documentarea modalităților de reacție la diverse tipuri de agresiuni cibernetice.