De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar

06 apr. 2022
38809 Afișari
De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în Cișmigiu din București? Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar. Foto Antoaneta Dohotariu.

Sigur știți casa. Seamănă cu un conac, are o volumetrie fermecătoare și se află pe strada Ioan Zalomit, nr 12 din București. Are foișor, terase largi care dau spre Cișmigiu, uși secrete, interior de basm și o intrare impunătoare. Cine-a locuit în ea? Cine avea dormitor cu terasă care dă direct în Cișmigiu? De ce are lacătul pe poartă? Astăzi, la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat salvării patrimoniului orașului, intrăm în spectaculoasa Casă Istrate Micescu, o reședință care are drept grădină tot Cișmigiul. Imagini exclusive din interior.

casa, micescu, cismigiu
Casa Istrate Micescu, intrarea in stil italian. Foto credit Wikimedia.

Foarte de curând, doi arhitecți din București, Dorothee Hasnaș și Ștefan Ghenciulescu, au avut o idee foarte frumoasă. În timpul pandemiei, împreună cu alți prieteni, au identificat și documentat, în special în București, „14 clădiri frumoase cu valoare de model”, în care au locuit și au creat personalități importante ale culturii române. Așa a apărut volumul „Oameni la lucru în casele lor”.

casa, micescu, cismigiu
Casa Micesu este gard in gard cu Grădina Cismigiu. Foto Antoaneta Dohotariu.
casa, micescu, cismigiu
Casa Micescu este nelocuită si se află in stare de degradare. Foto credit: Costin Zamfir, Dorothee Hasnas.

„Descoperim un patrimoniu viu și ne apropiem de personajele înghețate în manuale”

Oameni la lucru în casele lor” este o carte dedicată unor locuințe care au servit în același timp drept atelier/birou/adăpost pentru personalitățile culturale ale ultimilor 150-200 de ani. Istoria devine parte a prezentului, imaginile și planurile de arhivă sunt însoțite de reportaje fotografice noi și de planuri redesenate sau chiar reconstituite. Descoperim un patrimoniu viu și ne apropiem de personajele înghețate în manuale”. Printre altele au fost documentate Casa Istrate Micescu din Cișmigiu, casa Theodor Aman, Atelierul Casei Cutescu-Storck, Casa Amiral Urseanu / Observatorul Astronomic, Casa Dinu Lipatti, Blocul cubist, Casa Mărțișor a lui Tudor Arghezi, „omul care mai scria o carte și mai ridica o cameră”, se spune în prezentarea volumului.

casa, micescu, cismigiu
Casa Micescu de lângă Cismigiu. Foto Antoaneta Dohotariu.
casa, micescu, cismigiu
Casa Micescu este nelocuită si se află in stare de degradare. Foto credit: Costin Zamfir, Dorothee Hasnas.

Prințul avocaților români”, Istrate Micescu, juristul care-a întocmit Constituția prin care Regele Carol al II-lea instaura dictatura în România

Casa Istrate Micescu are o istorie specială care se suprapune cu istoria recentă a României. Jurist, om politic și profesor universitar faimos, Ministru al Afacerilor Externe în guvernarea Goga-Cuza (1937-1938), Istrate Micescu a făcut parte din Comisia Română care a reprezentat țara noastră în cadrul Micii Antante, cunoscută drept Înțelegerea Balcanică. Tudor Arghezi l-a numit „Prințul Avocaților Români” și „Maestru absolut al barei românești”. Istrate Micescu a fost însă o personalitate cu lumini și umbre: Micescu este juristul care întocmit în anul 1938 Constituția prin care Regele Carol al II-lea instaura în România un real regim autoritar personal.

Reamenajarea clădirii din Cișmigiu este creația lui Edmond van Saanen Algi, arhitectul care-a proiectat și Palatul Telefoanelor

Clădirea care străjuiește Grădina Cișmigiu datează din anul 1911; primul ei proprietar nu este cunoscut. Juristul Istrate Micescu cumpără casa în anul 1923 și îl angajează pe arhitectul Edmond van Saanen Algi să i-o transforme după propriile sale idei și gusturi. Despre Algi, arhitectul co-autor al proiectului Palatul Telefoanelor din București am scris aici. Edmond van Saanen Algi proiectează camera copilului în turn, terasele exterioare și intrarea în stil italian.

Costin Zamfir a cercetat istoricul clădirii pentru volumul „Oameni la lucru în casele lor”. Costin Zamfir a fost Coordonator de proiecte la ICR Istanbul în perioada 2011-2016, iar din anul 2016 s-a alăturat Asociației Industrii Cultural Creative, Inițiativa Marconi. În anul 2006 a elaborat împreună cu Dorothee Hasnaș și Ciprian Plăiașu FORT, un studiu de oportunitate privind investițiile în reabilitarea și amenajarea forturilor și bateriilor din centura de fortificații a Bucureștiului. Despre un fort scos recent la vânzare la Bragadiru am scris aici.

costin, zamfir
Costin Zamfir a cercetat istoricul clădirii pentru volumul „Oameni la lucru în casele lor”. Foto credit Costin Zamfir.
Ideea a pornit din dorința de a da un pic de viață acestor spații în care au creat, au lucrat și au trăit oameni importanți”

B365. ro: Cum a apărut ideea volumului „Oameni la lucru în casele lor”?

Costin Zamfir: „Ideea aparține arhitecților Dorothee Hasnaș și Ștefan Ghenciulescu și a venit în contextul pandemic/post pandemic în care cu toții am lucrat de acasă. Atunci s-a creat o discuție publică despre tema lucratului de acasă. Casele acestea, pe lângă arhitectura lor extraordinară, au niște povești, unele dintre ele incredibile, cum este și cea a Casei Micescu pentru care am avut plăcerea să pun câteva rânduri pe hârtie și să o documentez. Ideea a pornit din dorința de a da un pic de viață acestor spații în care au creat, au lucrat și au trăit oameni importanți. Din păcate, unele clădiri se află într-o evidentă stare de degradare sau sunt în curs de degradare. Sunt case în care s-a făcut cultură și s-a creat frumos, sau s-a făcut politică, cum este casa lui Istrate Micescu”.

interior, casa, micescu, cismigiu
Casa Micescu este nelocuită si se află in stare de degradare. Foto credit: Costin Zamfir, Dorothee Hasnas.
Istrate Micescu era un om de mare cultură, știa latinește și grecește cum știau puțini”

Istrate Micescu avea înfățișarea unui filozof alexandrin. Slab și rasat purta barba ascuțită. Umbla foarte elegant îmbrăcat și avea grija ținutei și a gesturilor chiar și atunci când nu se afla la tribună. Era un om de mare cultură, știa latinește și grecește cum știau puțini (..) Nu erau secrete ale discursului său care să-i fie străine. I se citeau cuvintele de spirit în toate saloanele și în toate cafenelele”, nota jurnalistul, pamfletarul și politicianul Nicolae Carandino în perioada interbelică.

casa, micescu, cismigiu
Casa Micescu este nelocuită si se află in stare de degradare. Foto credit: Costin Zamfir, Dorothee Hasnas.
Studenții se duceau la cursurile profesorului de drept cum s-ar fi uitat la Discovery Channel; Micescu era însă și un antisemit notoriu”

Costin Zamfir: „Cumva, casa crește odată cu Micescu, cu cultul Istrate Micescu, pentru că devenise un personaj de cult. Studenții lui se duceau să îl audă ca la spectacol. Nu am reușit în acest capitol din carte să inserez tot ce mi-am dorit despre profesorul de drept civil și filosofia dreptului Istrate Micescu, despre cum era privit de studenții săi. Era spectaculos, era un orator senzațional care făcea spectacol în cursurile sale, tinerii se duceau la cursuri cum s-ar fi uitat la Discovery Channel. Pe de altă parte, să nu uităm că Micescu a fost un antisemit notoriu”.

planul, casei, micescu, cismigiu
Planul Casei Micescu, arhitect Edmond van Saanen Algi. Foto credit Fondul Istrate Micescu, Arhivele Naționale.
casa, micescu, cismigiu
Casa Micescu, foto Antoaneta Dohotariu.
Cea mai mare și mai importantă biblioteca personală din București se afla în Casa lui Istrate Micescu

Biblioteca juristului Micescu era una dintre cele mai mari și mai importante biblioteci personale din București; conținea peste 30.000 de volume, legate elegant în piele. Biblioteca a fost proiectată în stil neoromânesc, iar capitelurile coloanelor de marmură sunt decorate cu simbolul Justiției, Balanța, și cu chipul zeiței Themis. Soba centrală este de inspirație transilvăneană. Pentru capul capitelurilor a fost model chiar soția lui Istrate Micescu. Biblioteca a fost realizată de Daniel Renard din lemn de tei fiert între anii 1931-1932, iar acum mucegăiește.

biblioteca, micescu
Biblioteca lui Istrate Micescu avea peste 30.000 de volume. Foto credit UCTmedia.
soba, casa, micescu
Casa Micescu este nelocuită si se află in stare de degradare. Foto credit: Costin Zamfir, Dorothee Hasnas.
Casa inițială nu avea această aură somptuoasă; Istrate Micescu era un personaj sompuos așa că și-a comandat o casă pe măsura personalității sale”

Costin Zamfir: „Casa crește odată cu Micescu în anii ’30 care a fost perioada sa politică de glorie. Micescu rescrie Codul Penal și scrie Constituția pentru Carol al II-lea. Arhitectul van Saanen Algi transformă clădirea în ceea ce vedem astăzi. Îi proiectează foișorul, coloanele, terasele, intrarea, este practic o mare transformare. Înainte, casa nu avea această aura somptuoasă. Istrate Micescu era un personaj sompuos și avea nevoie de o casă ca el. Povestea spune că aștepta ca cei peste o sută de invitați să se strângă în holul mare, iar el cobora pe scara aceea extraordinară și ținea discursuri politice. Avea serate în care venea toată lumea bună a Bucureștiului, era conectat cu toate personalitățile zilei”.

Casa Micescu este nelocuită si se află in stare de degradare. Foto credit: Costin Zamfir, Dorothee Hasnas.
Micescu avea dormitorul lipit de clădirea în care se tipărea „Universul”, așa că l-a dat în judecată pe directorul ziarului, Stelian Popescu, ca să facă liniște

Toate ca toate, casa era minunată, însă Istrate Micescu avea o mare problemă. Dormitorul său era lipit de clădirea în care Stelian Popescu, directorul ziarului Universul, își tipărea gazeta. Ce putea să facă marele jurist? Să-l dea în judecată pe Stelian Popescu că nu vrea să-și mute tiparnița care făcea zgomot. Ca răspuns, Stelian Popescu a refuzat să mai publice știri despre Micescu, numele său pur și simplu nu mai era tipărit. Într-un târziu, Micescu cedează și, de dragul publicității, își mută dormitorul. Povestea este reală.

casa, micescu, cismigiu
Casa Micescu este nelocuită si se află in stare de degradare. Foto credit: Costin Zamfir, Dorothee Hasnas.
Istrate Micescu a murit în închisoarea de la Aiud la vârsta de 70 de ani

Vine 23 august 1944, istoria României se schimbă dramatic, iar în 1945 Istrate Micescu este exclus din Barou și arestat pentru „acțiuni de rezistență împotriva regimului de democrație populară”. Condamnat în ziua 1 iulie 1948, primește sentința de 20 de ani de temniță grea. Strălucitul jurist se adresează instanței: „Mulțumesc generozității Curții Supreme pentru că îmi dorește o viață atât de lungă, din care eu voi face probabil doi ani, iar restul vor fi făcuți de voi”. Născut în ziua de 22 mai 1881, moare în ziua de 22 mai 1951 la Aiud. Avea 70 de ani.

casa, micescu
Casa Micescu este nelocuită si se află in stare de degradare. Foto credit: Costin Zamfir, Dorothee Hasnas.
Practic, statul român i-a luat casa de două ori familiei Micescu. Au luat-o o dată în ’45, iar când au dat-o înapoi ploua prin acoperiș și era igrasie peste tot”

Costin Zamfir: „ M-a impresionat să citesc scrisorile pe care Micescu le-a înaintat în ’45 Ministrului Afacerilor Interne și Ministrului Justiției. Stilul scrisorilor îți arată că era un om din altă cultură, din altă lume. Încearcă să demonstreze că a făcut tot posibilul să ajute aliații și că după 23 august ’44 a pus la dispoziția Crucii Roșii niște camere din casa lui în care să fie cazați oameni. Încearcă să-și păstreze casa; ea nu a fost naționalizată în 1948, a fost luată în ’45. Casa ajunge la Biblioteca Pedagogică unde rămâne până în anul 2014, când este retrocedată urmașilor. Chiar dacă imobilul nu este monument istoric și de arhitectură, este de fapt monument istoric și de arhitectură, chiar dacă nu apare pe lista monumentelor istorice din București. Practic, statul român a luat casa de două ori familiei Micescu. Au luat-o o dată în ’45, iar când au dat-o înapoi ploua prin acoperiș și era igrasie peste tot. Acum, urmașa juristului Micescu are nevoie de milioane ca să o readucă la lumină, Ce om normal din România are niște milioane de euro de băgat într-o casă?”.

Casa Micescu este nelocuită si se află in stare de degradare. Foto credit: Costin Zamfir, Dorothee Hasnas.
Foișorul este minunat și are priveliște către tot parcul, are vedere panoramică”

Costin Zamfir: „Din păcate, proprietara nu a reușit să facă nimic cu clădirea care din anul 2014 se află într-o stare de degradare lentă, care se va accentua. Este un spațiu atât de elegant, felul în care este construită zona de antecameră-bibliotecă, intrarea care se deschide și apare această scară pe care ni-l putem imagina pe Micescu coborând. Partea de la etaj are un dormitor somptuos care dă spre o terasă minunată cu vedere la Cișmigiu. Foișorul are priveliște către tot parcul, o vedere panoramică. Este o casă, mă feresc să îi spun boierească, sună un pic din alt secol, este o casă, pur și simplu, nobilă. Iar spațiul cu biblioteca chiar merită o viață nouă. Îmi pare rău să spun, dar cei de la Biblioteca Pedagogică și-au bătut joc de clădire. Nu poți să ai biblioteca aceea extraordinară, sculptată în lemn, și tu să pui tavan fals. Sunt lucruri care te șochează când intri”.

casa,micescu
Foto Antoaneta Dohotariu.
Scările de serviciu au ceva întortocheat, ai senzația că se întâmplă ceva acolo, o vrăjitorie”

Costin Zamfir: „Mai vezi și pereții scorojiți într-o clădire care nu mai este folosită de opt ani și nu mai este încălzită. Proprietara vrea să o vândă pentru 4 milioane de euro și mi se pare o dorință firească, normală, până la urmă. A moștenit o proprietate senzațională, dar nu prea are cum să se descurce cu ea. Pentru că vorbim de o sumă enormă care ar fi necesară unei restaurări, vreo 2 milioane de euro. In bibliotecă există o ușă mult mai mică, pe lateral, care dă direct în Cișmigiu. Mi-am imaginat un ceai cu gheață vara și o carte cu care ieșeau în Cișmigiu. În plus, casa are tot felul de cotloane. Este o clădire uriașă cu mai multe etape de construcție, cu trei scări interioare. Scările de serviciu au ceva întortocheat, ai senzația că se întâmplă ceva acolo, o vrăjitorie. Toată casa este așa și da, potențialul ei este uriaș. Pentru a putea beneficia de fonduri pentru consolidare/restaurare, vila ar trebui să fie clasată ca monument istoric și integrată într-un circuit cultural, de pe urma căruia ar avea numai beneficii”.

Casa Micescu este nelocuită si se află in stare de degradare. Foto credit: Costin Zamfir, Dorothee Hasnas.
cismigiu
Gradina Cismigiu, vecina casei Micescu. Foto Antoaneta Dohotariu.

Volumul „Oameni la lucru în casele lor” poate fi găsit în librăriile Cărturești sau pot fi comandate la e-zeppelin.ro. Cartea a apărut la Editura Universitară „Ion Mincu”, în parteneriat cu Asociația Zeppelin și 5G Studio. Editori: Ștefan Ghenciulescu, Dorothee Hasnaș și Andreea Drăghicescu. Autori: Mihai Duțescu, Cătălina Frâncu, Ștefan Ghenciulescu, Dorothee Hasnaș, Dorothea Nicolescu, Miklos Peterffy, Ilinca Pop, Irina Tulbure și Costin Zamfir.

„Make Bucharest Great again”vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

 

Cookies