BAZAR

Dansatori şi coregrafi îi cer ministrului Culturii păstrarea Centrului Dansului în actuala formulă

Potrivit unei scrisori deschise transmise în atenţia ministrului Daniel Barbu, dar şi a celorlalţi miniştri din Guvern, echipa proiectului „O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia”, formată din artiştii Alexandra Pirici şi Manuel Pelmuş, curatoarea Raluca Voinea şi coordonatoarea de proiect Corina Bucea, a înaintat scrisoarea „ca un semnal de alarmă şi o solicitare directă de a retrage recenta propunere de hotărâre a Guvernului” legată de comasarea mai multor instituţii din subordinea Ministerului Culturii şi trecerea lor în subordinea Operei Naţionale.

„Susţinem poziţia luată deja de o parte consistentă a sectorului cultural independent faţă de efectul pe care această decizie îl are asupra activităţii şi statutului Centrului Naţional al Dansului Bucureşti şi considerăm inoportună şi complet nefuncţională şi nejustificată comasarea acestei instituţii ca departament înăuntrul Operei Naţionale”, se spune în scrisoarea deschisă.

Artiştii solicită totodată retragerea propunerii de comasare şi lansarea unui proces de consultare publică, cu participarea colaboratorilor Centrului Naţional al Dansului Bucureşti şi a operatorilor culturali relevanţi, cu scopul de a găsi soluţii viabile pentru funcţionarea şi susţinerea scenei de dans contemporan prin intermediul Centrului Naţional al Dansului Bucureşti.

De asemenea, conform sursei citate, artiştii consideră decizia luată de Ministerul Culturii ca fiind „o ameninţare directă la adresa rolului şi a importanţei pe care Centrul Naţional al Dansului Bucureşti şi le-a câştigat pe scena artistică naţională şi internaţională, fiind singura instituţie care susţine în mod direct unul dintre cele mai vizibile şi relevante domenii de activitate artistică din România – dansul contemporan”.

În acest context, artiştii afirmă că Centrul Naţional al Dansului Bucureşti s-a constituit în ultimii ani „într-o instituţie fundamental definită de caracterul contemporan, progresiv”, care a format în jurul său o comunitate puternică, cu mare vizibilitate şi relevanţă.

„Poziţionându-se în spiritul creat şi susţinut de Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, proiectul «O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia», realizat de artiştii Alexandra Pirici şi Manuel Pelmuş şi curatoarea Raluca Voinea, care reprezintă România la cea de-a 55-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – Bienala de la Veneţia, a dovedit, prin impactul şi receptarea pe care a avut-o în mediul profesionist şi media internaţională, relevanţa acestui domeniu şi a abordării pe care mediul coregrafic contemporan o are în România”, se mai spune în scrisoarea deschisă.

Totodată, artiştii consideră că succesul proiectului care reprezintă România la Bienala de la Veneţia este strâns legat de eforturile din ultimii ani făcute de membri ai comunităţii artei contemporane conectaţi şi sprijiniţi de activitatea şi strategia Centrului Naţional al Dansului Bucureşti.

„Fără această instituţie şi fără statutul autonom pe care-l are în cadrul Ministerului Culturii ca entitate directă care coagulează scena coregrafică contemporană, iniţiative precum cea a acestui proiect n-ar fi existat şi n-ar putea fi susţinute pe termen lung”, mai spun semnatarii scrisorii.

Pe de altă parte, în scrisoarea adresată ministrului Culturii, autorii prezintă şi o serie de materiale apărute în presa străină privind proiectul prezentat la Veneţia.

Astfel, publicaţia New York Times scrie că „mulţimea de spectatori a stat cu atenţie şi fascinaţie la Pavilionul românesc”, iar The Guardian afirmă că „toată lumea ar trebui să viziteze Pavilionul românesc, unde Alexandra Pirici, Manuel Pelmuş şi un mic grup de artişti reproduc zeci de lucrări din cele 54 de ediţii anterioare ale Bienalei, folosind nimic mai mult decât propriile lor corpuri (…). Minunat, amuzant şi emoţionant, Retrospectiva Imaterială a Bienalei de la Veneţia este mult mai mult decât un joc de salon. Proiectul vorbeşte despre istorie şi memorie şi arată că adevăratul Palat Enciclopedic poate fi găsit nu într-o colecţie de obiecte, ci în oameni”.

Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română” şi Teatrul de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa vor fi desfiinţate şi reorganizate în subordinea Operei Naţionale Bucureşti, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern, postat recent pe site-ul Ministerului Culturii.

„Opera Naţională Bucureşti va fi reorganizată, ca urmare a fuziunii prin absorbţie cu Teatrul de Operetă, cu Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, cu Centrul Naţional de Artă «Tinerimea Română» şi cu Teatrul Naţional de Operă şi Balet «Oleg Danovski» din Constanţa, care se desfiinţează”, se spune în proiectul de HG, iniţiat de Ministerul Culturii.

Conform sursei citate, „desfiinţarea şi reorganizarea” acestor instituţii publice va produce efecte la data intrării în vigoare a ordinului ministrului Culturii privind organizarea şi funcţionarea Operei, pentru punerea în aplicare a reorganizării.

Decizia comasării acestor instituţii este justificată de Ministerul Culturii „având în vedere angajamentele guvernamentale referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare”, se spune în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre.

Pe de altă parte, contactat în data de 16 septembrie de MEDIAFAX, Răzvan Ioan Dincă, directorul general al Operei Naţionale Bucureşti, a declarat că a fost informat luni de conducerea Ministerului Culturii că Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa va fi scos, „din motive regionale”, din acest proiect de Hotărâre de Guvern.

Întrebat dacă vor putea să funcţioneze, în subordinea Operei Naţionale Bucureşti, Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, Centrul Naţional al Dansului Bucureşti şi Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română”, Răzvan Ioan Dincă a spus: „Din punctul meu de vedere, nu văd niciun impediment. Este o dorinţă a ordonatorului principal de credite. Atâta vreme cât activitatea acelor instituţii nu va avea de suferit sub nicio formă, nu cred să existe vreun tip de probleme şi impedimente”.

În ceea ce priveşte impactul acestui proiect asupra respectivelor instituţii, dacă el va fi aprobat de Guvern, Răzvan Ioan Dincă a spus: „În loc să fie angajaţi ai acelor instituţii, angajaţii vor fi angajaţi ai unei instituţii mai mari, dar îşi vor desfăşura activitatea pe care o desfăşoară şi în prezent”.

El a mai spus că faptul că managementul va fi unul integrat va conduce la o eficientizare a strategiei acestor instituţii.

„Personalul artistic şi de specialitate nu va avea de suferit. Spre exemplu, nu vom putea vreodată să amestecăm corul de la Operă cu cel de la Operetă (…) Nu există niciun tip de intenţie de a afecta oamenii”, a explicat Răzvan Ioan Dincă pentru MEDIAFAX.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button