Dâmbovița de azi, cu ecluzele și malurile ei betonate, cu podurile joase pe sub care nu poți să treci cu barca, este, de fapt, o bariera de beton care taie Bucureștiul de la Nord-Vest la Sud-Est.
Dâmbovița cu esplanadă a fost visul celui mai vrednic primar din istoria orașului, D.I. Dobrescu, zis și «Primarul Târnăcop» (fiindcă era nonstop pe fiecare șantier pe care primăria îl pornea în oraș), un excepțional reformator, care a schimbat spectaculos fața Bucureștiului în numai cinci ani de mandat (1929-1934)
„Dâmbovița cu esplandă” nu mai e posibilă exact așa, cumva ca Sena la Paris, cum o visa primarul Dobrescu, căci între timp a fost sistematizată de regimul comunist.
Dar ideea de acum aproape 100 de ani, anume aceea de a amenaja malurile râului astfel încă Dâmbovița să devină un spațiu de promenadă și recreere, se întoarce în viețile noastre în prezentul imediat.
Consiliul General al Municipiului București are pe masă, în ședința de azi, un. proiect de hotărâre al cărui scop e tocmai schimbarea la față a Dâmboviței.
Este, așa cum spune descrierea oficială, un proiect «privind inițierea colaborării dintre Municipiul București, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației fi Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București în vederea elaborării și implementării Planului Urbanistic Zonal: Regenerarea Ia nivel metropolitan a coridorului râului Dâmbovița – Plan Dâmbovița 2050 – și stabilirii zonei de reglementare PUZ ca zonă strategică de coordonare.»
Planul de reorganizare și reamenajare a râului Dâmbovița este un proiect pe termen mediu și lung, prin care municipalitatea ăși propune să transforme spectaculos albia urbană:
(Proiectul, nota red.) vizează asigurarea unui cadru coerent și integrat de orientare și alocare a resurselor publice și private, pe termen mediu și lung, pentru reamenajarea coridorului răului vizând transformarea acestuia într-un element unificator al zonelor traversate și generator de activități de interes public prin reorganizarea circulațiilor, extinderea spațiilor plantate și revitalizarea spațiilor publice și a zonelor construite adiacente (…) crearea de zone cu nivel scăzut de emisii și condiții pentru soluții bazate pe natura; asigurarea condițiilor de funcționare în siguranță a lucrărilor hidrotehnice și integrarea acestora în proiectele urbane; asigurarea coerenței amenajărilor spațiilor publice și a spațiilor cu acces public (…) valorificarea și protecția capitalului natural și construit, în beneficiul locuitorilor și vizitatorilor.”
Pe hârtie, proiectul este încântător: spații generoase de promenadă, reconfigurarea circulației – loisir urban, ca la Paris.
Hotărârea va fi supusă votului în ședința de azi a Consiliului General al Municipiului București.
Îți recomandăm să citești și: