Cum trăiau boierii în conacele lor rafinate și cine erau? Ce arhitecți le-au înălțat reședințele, azi monumente istorice, multe aflate în paragină? Unde au ajuns obiectele de preț din care era compusă acea lume, bibliotecile fabuloase, porțelanurile, mobilierul de valoare, tablourile, portretele strămoșilor? Volumul “Familii și conace boierești din Moldova” reînvie trecutul demult apus, modul de viață și valorile vechilor boieri moldoveni.
„Este începutul unui turneu de promovare atât a lecturii, cât și a patrimoniului arhitectonic și social național. Cercetător pasionat al reședințelor boierești, Narcis Dorin Ion dorește, în acest fel, să dovedească potențialul turistic al României prin valorificarea unui bogat patrimoniu rezidențial, încă neintrodus în circuitul turistic”, anunță Editura Vremea.
Acad. Georgeta Filitti: Șansa a făcut că acest inestimabil patrimoniu să-l intereseze pe unul dintre cei mai dinamici istorici contemporani. Narcis Dorin Ion a înțeles dimensiunea temei, faptul că se referă la un element esențial al societății existente și respectarea proprietății private. Apoi relațiile interumane determinate de atare structură socială. Ce bunuri materiale s-au acumulat în reședințele boierești (cărți, mobile, tablouri, porțelanuri, arme), ce mod de viață pilduitor sau reprobabil, se ducea acolo, măsura în care un conac putea oferi proeminență socială – iată un câmp de cercetare nespus de atrăgător, pe care Narcis Dorin Ion și l-a asumat de ani de zile. Azi s-a oprit, în paginile ce urmează, asupra a trei reședințe moldovene reprezentative: Deleni (Iași), legat de familia Cantacuzino-Ghica, Căiuți (Bacău), al Roseteștilor și, în sfârșit, Trifești (Neamț), aparținând în ultim rând familiei Ghica-Balș. (…)
Felul expresiv, solid documentat, în care Narcis Dorin Ion a tratat istoria celor trei domenii, cum de altfel a făcut-o în numeroase sale abordări, nu trebuie să rămână doar un titlu de glorie personală. Ar fi o împlinire, o completare salutară a cercetării naționale istorice raportate la realizări similare din întreagă lume.
Narcis Dorin Ion: Am urmărit nu doar înfățișarea aspectelor artistice (ce țin de stiluri, decorații, amenajări interioare) ale conacelor respective, ci și reconstituirea – atât cât ne-au permis sursele de informare- a vieții fastuoase petrecute în interiorul acestor rafinate clădiri. Un mod de viață demult apus, în care ambientul acestor reședințe era profund sugestiv pentru gustul și rafinamentul comanditarilor, care au știut nu numai să creeze clădiri cu valoare de monument istoric, dar și să se înconjure de un mediu artistic din care nu lipseau tablourile sau sculpturile (extrem de puține recuperate în muzeele din zilele noastre) ori bibliotecile fabuloase (majoritatea devastate și arse după 1948). (…) Lucrarea se vrea a fi și un original ghid turistic al României, limitat – e drept- la conacele descrise, urmărind să demonstrăm că România are încă un mare potențial turistic prin valorificarea acestui patimoniu arhitectonic rezidențial, încă neintrodus în circuitul turistic, așa cum se întâmplă în Occidentul civilizat”.
Poveștile celor trei reședințe boierești vor fi dezbătute în prezența autorului de către: academician Georgeta Filitti, conf. univ. dr. Ioan Opriș și doamna Silvia Colfescu (directorul Editurii Vremea).
Narcis Dorin Ion: În prezentarea istoriei acestor reședințe rurale, am optat pentru recursul la documentele inedite de arhivă, la incursiunile în presă vremii, la relatările memorialistice atât de sugestive, la genealogii și istorii de familie, toate cu scopul de a contura mai clar contextul și epoca în care s-au ridicat aceste mândre, cândva, zidiri.
Narcis Dorin Ion este autor a 28 de cărți și a peste 150 de studii și articole de specialitate, pe mai multe domenii de cercetare: istoria elitelor, a arhitecturii rezidențiale (subiect cercetat în premieră, după 1990) și a monumentelor istorice din București și din țară, istoria partidelor politice din România postbelică, istoria Familiei Regale a României, culegerea și publicarea unor mărturii privind viața boierimii române și biografiile unor reputați istorici, editarea de însemnări zilnice (Jurnalul regelui Carol al II-lea al României, în șase volume) și corespondență istorică.
Despre Editura Vremea
Înființată în anul 1990, Vremea se numără printre primele edituri private din România. De-a lungul anilor, s-a remarcat ca instrument de promovare a istoriei politice, sociale și arhitecturale a țării noastre, militând pentru cunoașterea și prețuirea patrimoniului care ne definește ca popor.