ESENTIAL

Dacă nu vine vaccinul la tine, te duci tu la vaccin. Febra după ser a născut turismul de vaccinare. Adică să ne cunoaștem țara

Am prieteni din București care s-au vaccinat la Suraia sau la Constanța, au sărit în mașină și s-au dus unde i-a trimis platforma să se ducă. Înaintea celor de la țară, care nu stau toată ziua cu ochii pe centrele de vaccinare și care poate că nici nu știu să se programeze în mediul online. În timp ce Florica era cu oița pe deal, bucureșteanul informat îi lua vaccinul de la gură și anticorpul de sub nas. “Este o competiție naturală”, declara Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare.

Numai în intervalul 1-5 martie, 56% dintre persoanele vaccinate în București reușiseră isprava cu vaccinul în centre care nu apăreau pe platforma. Situații similare puteau fi găsite și în Cluj, cu 30% vaccinați paralel, în Ilfov, cu 33% sau Bacău, cu 34%. Bucureștenii s-au programat acolo unde au găsit locuri libere: la Buzău, la Călărași, Lehliu sau Fetești. Coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță a declarat că sunt localități din mediul rural care nu reușesc să se programeze pentru că vin persoane din alte județe, iar autoritățile nu pot limita posibilitatea de programare la vaccinare.

valeriu, gheorghita
Valeriu Gheorghita cresde ca turismul de vaccinare este o competitie naturala.

Valeriu Gheorghiță:“Sunt județe și localități din mediul rural care se plâng că nu reușesc să se programeze pentru că vin persoane din alte județe și se programează. Este o competiție naturală. Noi nu am dorit să limităm posibilitatea de programare, pentru a avea fiecare libertatea de a se programa acolo unde dorește și în funcție de programul pe care îl are”.

Același lucru s-a întâmplat și în lume, omul intră in competiție cu omul peste tot. Cei bogați din Mexic sau din New York au zburat până în Florida să se imunizeze, cei din Canada au dat o fugă până în Yukon unde populația indigenă nu se inghesuia la vaccinare, iar cei cu dare de mână din UK au fugit în Dubai.

Bucureștenii, fruntași la goana după anticorpi

Cine-ar fi crezut acum un an că vom trăi și goana după imunizarea rapidă? Astăzi voi fi ghidul vostru turistic și va voi spune ce merită să știți atunci când ajungeți la Suraia sau la Constanța, de ce sunt aceste localități demne să intre în cartea de istorie. Dr. Janina Lazăr, medic șef DSP Vrancea: “O dată cu disponibilizarea unor noi fluxuri au avut posibilitatea să vină persoane din toată țara,, vaccinăm multe persoane din București, din Mehedinți, Buzău, Bacău, Brăila, Satu Mare, Brașov și de asemenea și mulți vrânceni. Cetățenii vin în funcție de cum prind mijlocul de transport sau cum se cuplează unii cu alții”.

Obiectiv turistic de vaccinare – „Bine ați venit la Talpa!”

La Suraia trăiesc urmașii celor mai dârji țărani care s-au opus colectivizării forțate

Bine ați venit în comuna Suraia, ne aflăm la Sala Sporturilor unde se află cel mai mare centru de vaccinare din județul Vrancea. Bucureștenii nu știu că Suraia unde a înțărcat bălaia este locul în care țăranii s-au opus colectivizării din 1949 cu furca și cu sapa în mînă. În anul 1949, la Suraia s-au înființat șase comisii de colectivizare. S-a făcut inventarul chiaburilor și, la o populație de 4508 de locuitori cât avea Suraia, conform recensamintului din 1948, au fost arestați zece chiaburi care aveau proprietăți cuprinse între 7 și 40 de hectare. Activiștii au numărat plugurile, căruțele și animalele. Chiaburului Basil Demetrescu i-au fost luate pământul, 50 de ha, 14 ha de pădure, grâul, orzul, ovazul, fasolea, un tractor, o semanatoare, un dulap, scaune, veselă și un preș, iar unul din cei de la Comisia de preluarea a bunurilor i-a confiscat moșierului până și căciula de pe cap.

Surăienii au fost ințepați cu sula, la modul propriu, încă din anul 1957

În martie 1957, surăienii erau nemulțumiți că pășunea lor devenise teren arabil și au pornit răscoala. După ce s-au bătut cu milițienii au fugit și s-au ascuns, au stat pe câmp sau la Siret, prin poduri și grajduri. “Dacă n-au reușit să-i convingă cu vorba, cu promisiunile, îndrumătorii au recurs la forță: îi ințepau cu un ac mai lung, căruia i se spunea sulă, îi loveau cu pumnii sau cu parii, cu bâtele, îi speriau cu câinii. Au început să bată clopotele la biserică și, pe ulițe, femeile de mână cu copiii făceau cordoane, ocupând toată strada și stringând: Hoții. Pe uliță, o femeie înțepată în picior a leșinat. Ceillati au crezut că a murit și au început să arunce cu pietre în activiști. Un activist a avut nevoie de spitalizare, ei au fost urmăriți până în raionul Butuceni, iar țăranii au declarat că mănâncă pămînt dar în colectiv nu se bagă” ( Memorialul Sighet)

Revolta lor a fost un model pentru satul vecin, Vadu-Roșca, unde pe 1 decembrie 1957 țăranii s-au opus intrării activistilor în sat, mașina securității a fost lovită cu lopata, doi țărani au fost împușcați lângă clopotniță. A venit Ceaușescu personal cu tancurile, au înconjurat satele și armata a tras în plin, fără somație, clopotarul a fost ciuruit de gloanțe. Timp de trei zile, surăienii s-au bătut cu autoritățile comuniste. Au fost arestați 13 tineri și foarte tineri, doi dintre ei nu aveau 18 ani, iar cel mai mare avea 52. Au fost acuzați de răzvrătire împotriva organelor de stat și condamnați la 20 de ani de muncă silnică pentru crimă de acte de teroare”. Au stat cu anii in lagarele de muncă din Balta Brailei si la Canal.

Vaccinarea Centrul Expozițional Constanța, mastodontul corupției

Bucureștenii care ajung la cel mai mare centru de vaccinare din Dobrogea, la Pavilionul Expozițional nu știu că mastodontul de 8000 de metri pătrați este creația grupării Nicușor Constantinescu-Radu Mazăre. Clădirea care în anul 2004 trebuia să fie ridicată cu 4 milioane de euro, fonduri europene nerambursabile, a fost finalizată cu 9 milioane de euro, bani împrumutați de la bancă de CJ Constanța. Este locul în care se țineau școlile de vara PSD, spațiul festiv în care Sevil Shaideh a fost nășită de Liviu Dragnea, destinația pentru cele mai fastuoase nunți și cumetrii din Constanța. În anul 2005, Departamentul pentru luptă Anti-Fraudă a început un control la CJ Constanța, a ridicat documente de la președintele CJ, Nicușor Constantinescu pe tema stopării lucrărilor la Pavilionul Expozițional. În anul 2005, fostul reprezentant al Comisiei Europene la București, Jonathan Schelle, anunța într-o conferință de presă organizată la Constanța, că UE este nevoită să ceară înapoi Guvernului României suma de 1,2 milioane de euro pentru neândeplinirea obiectivului, din cauza faptului că beneficiarul proiectului, CJ Constanța, nu a respectat termenele contractuale si a intârziat lucrările. Proiectul este considerat a fi unul dintre marile tunuri ale grupării Mazăre-Nicușor.

Centrul Expozițional Constanța, mastodontul corupției

Acestea au fost informațiile turistice de la doua dintre centrele de vaccinare din țară, în premieră, înainte să apară broșuri in limba engleza, inainte să vină japonezii si chinezii să facă fotografii.

 


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button