Da. Va fi și mai cald. Pentru că negaționiștii climatici au aere condiționate

E din ce in ce mai cald afară. Eh, vă dau o veste proastă și una bună.  Vestea proastă este că va fi și mai cald! Sau, mult mai rece, când ar trebui să fie cald. 

„Încălzirea globală” este termenul cel mai comun de care-și bat negaționiștii joc când ninge afară in iunie. Numai că termostatul planetei s-a defectat. Vortexul polar s-a turtit. Și s-a extins pe mii de kilometri – de aceea a fost iunie cea mai friguroasă și ploioasă lună din București. Calotele glaciare se topesc. Speciile dispar în 50 de ani mai ceva ca la dispariția dinozaurilor.

Vă ofer un grafic în care o serie de benzi de incălzire (warming stripes) arată cum a evoluat temperatura medie anuală din 1860 până in prezent. Atenție: în România! 

E bazat pe cercetarea lui Ed Hawkins, autorul principal al celui de-al șaselea raport al IPCC (intergovernamental Panel on Climate Change) care va apărea la inceputul anului 2022. 

Mai puțin verde, mult mai mult beton

Bucureștiul a pierdut in ultimii 30 de ani mai mult de o treime din spațiul său verde: ba mai mult, suprafața betonată a crescut și ea in “micul Paris” de câteva ori. Marele Paris a trecut la impăduriri urbane masive, desființând chiar și parcări pentru a face loc celui mai necesar și organic “cooler” al unei așezări urbane: pădurea.

Dacă aveți curiozitatea să măsurați temperatura lângă orice parc bucureștean, comparând-o cu, să zicem, cea din Piața Victoriei, veți observa o diferență de câteva grade (pâna la 5 gr Celsius). Efectul de cuptor al Bucureștiului este cauzat exclusiv de betoanele în și pe care trăim. De aceea Parcul Văcărești (singurul parc intraurban cu protecție de rezervație naturală – peste 180 de ha ) este denumit, pe lângă „delta Bucureștilor”, „o oază între betoane”. 

OK, negare umanum est, dar totuși…

La alte vești proaste intră și atitudinea noastră față de ..veștile proaste climatice. Eu aș denumi-o o formă de conspiraționism proastă.

În capul, multora copila Greta este expresia unui complot marxist care vrea să impună un diktat.. anti uman. Și când găsești asta la președinți de țară, gen Trump sau Bolsanaro, la biologi sau la profesori universitari, atunci iți dai seama că rezistența la schimbare pleacă de acolo unde trebuie să înceapă. 

Iată ce grav și ingrijorat scria, in plină pandemie, distinsul universitar Adrian Papahagi despre fenomenul recunoașterii unui posibil dezastru spre care ne indreptăm fără frâne cu 200 km la oră: “Greta și ecologiștii pot jubila : așa arată o lume in care avioanele nu mai zboară, mașinile nu mai circulă, fabricile nu mai poluează. How dare we live? Idealul ecologist suprem, inavuabil, e dispariția omului. Ca toate stângismele, și ecologismul e in ultimă instanță antiuman”. 

Domnului profesor ii place confortul mașinii fără frâne din care nu mai vrea să se dea jos de dragul dialecticii capitaliste obșinuite. Numai că ecologia este o știință, in nici un caz o ideologie.

Green life matters as hell

Vestea bună este că există soluții. Nu doar prin plecarea corporatistului Trump din fruntea celei mai tehnologizate națiuni din lume. Da, există, și nu mă refer la anihilarea poluantelor bășini a miliardelor de vaci pe care miliardele de oameni le mânâncă anual, ci la soluții relativ ușor de adaptat in ceea ce privește Aerul, Apa și Pământul.

Apa oceanelor (aprox 70 % din suprafața planetei) și Pământul agricol sunt cele mai mari absorbante de bioxid și monoxid de carbon. Soluțiile sunt integrate și se pot aplica in doar câțiva ani. Cu condiția să nu fim proști și să ne comportăm ca o conștiință comună. Care conștiință ne poate salva de la ceea ce oamenii de știință numesc “antropocen” – a șasea extincție din istorie, singura cauzată de om, iar teologii o numesc Apocalipsă sau Armaghedon. 

Cu o condiție: să nu ne mai conducă măgarii. 

Și-o pildă cu & despre măgari

Las aici o pildă veche despre ei, valabilă pentru negaționiștii climatici: 

“Demult, tare demult, exista un rege căruia îi plăcea să pescuiască. Într-o zi frumoasă de vară, a chemat meteorologul curții și l-a întrebat cum va fi vremea mâine, pentru că vrea să meargă la pescuit.

Meteorologul l-a asigurat că mâine va fi o vreme excepțională, numai bună de pescuit. A doua zi, regele și-a luat regina și au plecat la pescuit. Pe drum, s-au întâlnit cu un țăran care trăgea după el un măgar. Țăranul l-a văzut pe rege cu undițele și i-a spus cu blândețe:

– Majestate, mai bine faceți cale întoarsă. O să plouă torențial în câteva minute. O să fie furtună mare!

Regele a fost politicos, își iubea supușii. I-a spus țăranului:

– Am cel mai bun meteorolog din tot regatul, e cel mai exprimentat dintre toți. În plus, îl plătesc foarte bine. El mi-a spus că azi nu va ploua deloc. Am încredere în el. Nu te supăra.

În câteva minute a început o ploaie torențială care s-a transformat, mai târziu într-o furtună puternică.

Regele, regina și angajații lor au ajuns uzi leoarcă la palat.

Regele a decis că meteorologul trebuie concediat și l-a chemat la palat pe țăranul cu care vorbise pe drum. Țăranul a venit și a primit cea mai bună ofertă din viața lui. Prestigiul de a fi Meteorologul regelui și un salariu consistent. Din păcate, țăranul umil si sincer a decis să nu accepte oferta regelui.

– Majestate, eu nu știu nimic despre meteorologie. Eu știu despre vreme de la măgarul meu. Dacă urechile măgarului sunt pleoștite dimineața înseamnă că va ploua în ziua aceea.

Așa că, regele a angajat măgarul.

Și de aici a început istoria de a angaja măgari în guvern, pentru a ocupa locurile de muncă cu cea mai mare importanță și influență.”

Nota B365.ro Mai multe pilde de la Liviu? Oricând! Ca să fie mai ușor, facem o listă de preferate de-ale noastre:

• Ce facem cu morții abandonați pe marginea străzii în București. O propunere
• Ce vrem să ne facem când ne facem mari în România
• 5 parametri pentru a obține un rating de succes ca om nou și corect politic. Troparul succesului in new age
• În atenția Rusiei: Vă rugăm să nu ne bombardați până nu luăm Oscarul. Mulțumesc!
• Dragi superiori ai noștri! Dragă Maria, Andreea și Lucian…