Cutremurul din 77 a lăsat în București răni teribile.
4 martie a picat într-o vineri. Seara, la ora 21:22, aveau să înceapă cele 56 de secunde de groază. Cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudine 7,2 pe scara Richter, s-a produs în Vrancea și a avut efecte devastatoare în București.
În toată țara, seismul a făcut 1.570 de victime. Mai mult de 1.390 au fost numai în Bucureşti.
În Capitală, zeci de clădiri mari s-au prăbușit la cutremur. Cele mai multe erau în centru.
Cu imagini document, Agerpres amintește imaginea apocaliptică de pe bulevardele Magheru şi Nicolae Bălcescu, de pe Calea Victoriei, dar şi de pe străzile mai mici din centru, imediat după cutremur.
Clădiri care, în câteva clipe, au dispărut cu totul sau din care au rămas doar cioturi: blocul „Casata”, blocul „Scala”, blocul „Wilson”, blocul „Dunărea”, blocul „Nestor”, blocul „Belvedere”, blocul „Continental”. Așa le botezaseră bucureștenii, după numele cofetăriei ori restaurantului de la parter ori după numele barului de la subsol..
Era devastator să vezi ce s-a întâmplat și cu multe alte clădiri. Cea din strada Apolodor, de la nr. 27, pe Tudor Arghezi, nr.1, str. Al. Sahia, nr. 35 (actuala J.L. Calderon), str. Brezoianu, nr. 7, str. Hristo Botev, str. Galaţi, nr. 33, blocul OD16 din Militari, blocul de la intersecţia dintre Ştefan cel Mare și strada Lizeanu, Cutremurul e pus la pământ și Centrul de calcul de lângă Palatul CFR.
Într-un reportaj din ziua de 7 martie 1977, Agerpres scria:
(Printre) construcţiile prăbuşite sau avariate se numără: blocul de pe bulevardul Ştefan cel Mare colţ cu strada Lizeanu; imobilul de pe Tudor Arghezi, situat la întâlnirea acestei străzi cu piaţa Rosetti; cel aflat la întretăierea bulevardului Republicii cu strada Al. Sahia; clădirea de pe strada Ion Ghica, aflată vis-a-vis de Ministerul Comerţului Exterior; cea situată la întretăierea străzilor Brezoianu şi Domniţa Anastasia; edificiul hotelului-restaurant Victoria; imobilul de pe bulevardul Magheru la al cărui parter funcţiona restaurantul Dunărea; blocul ce adăpostea o parte din cofetăria Scala; cel care avea la parter cofetăria Casata; imobilele aflate pe Calea Victoriei, faţă în faţă cu hotelul Athenee Palace.
Tot Agerpres amintește că prima clădire prăbuşită pe care o întâlneai, în dimineaţa zilei de 5 martie 1977, mergând dinspre Piaţa Romană spre Universitate, era clădirea care avea la parter cofetăria Casata. Era o cofetărie celebră pentru profiterol, Coupe Jaques şi îngheţata Casata. E una dintre clădirile reconstruite în perioada imediat următoare şi, o vreme, la parter a fost tot cofetărie.
Cum mergeai spre Universitate pe Magheru, pe stânga, la colț cu Rosetti vedeai cum un corp al blocului care avea la parter cofetăria Scala se preschimbase într-un munte de moloz.
Cofetăria Scala era faimoasă în București. aici era vestit maestru cofetar, care avea o reţetă proprie pentru savarine şi amandine – Dumitru Temciuc. A supraviețuit cutremurului, iar după ce blocul a fost reconstruit, a mai lucrat în cofetăria de la parter.
Blocul Wilson era la intersecţia bulevardului Nicolae Bălcescu cu strada Oneşti (acum se cheamă Dem. I. Dobrescu). Avea la parter pensiunea „Bulevard”. După cutremur, era contorsionat și fără fațadă.
Și drumul prin centrul Bucureștiului de după cutremur continua printre alte ruine. Chiar lângă Universitate, în faţă la Arhitectură, erau ruinele blocului care cu restaurantul Dunărea la parter. Când a fost reconstruită clădirea, a fost dărâmată şi mica biserică din vecinătate – Biserica Enei.
Peste drum de Universitate, în spatele statuii lui Mihai Viteazul, pe strada Colonadelor (actuala Toma Caragiu), erau ruinele blocului care avea la subsol barul Continental și cele ale clădirii lipite de el.
Construcţia ridicată în locul blocului Continental-Colonadelor, amplasată în spatele Palatului Suţu, ocupă spaţiul pe care erau ambele clădiri distruse de cutremur..
Pe 4 martie 2023 se împlinesc 46 de ani de la tragedie. Locurile din București devastate atunci de cutremur arată diferit. Sau nu mai au nicio legătură cu ce a fost înainte de seism. S-au construit alte clădiri pe amplasamentele celor puse la pământ de seism, dar există și cazurile în care nici măcar adresele nici nu mai există, după ce străzile au dispărut, în anii 80. prin reamenajarea cartierelor. Dincolo de reconstrucția necesară, cutremurul din 4 martie 1977 a fost, pentru Ceaușescu, pretext perfect ca să schimbe complet fața unui București „prea burghez” pentru gusturile sale. Așa a luat naștere proiectul noului Centru Civic al Capitalei, care avea să mutileze inima orașului, dar nu numai.
Îți recomandăm să citești și: