CCR judecă excepţia de neconstituţionalitate în cazul abuzului în serviciu

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în dosarul în care Alina Bica este judecată pentru un abuz în serviciu care ar fi fost comis în perioada în care ea era membru al Comisiei pentru Stabilirea Despăgubirilor. Printre cei care au ridicat excepţii similare sunt fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, şi şeful Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, scrie news.ro.

Întrebat dacă astăzi Curtea Constituţională poate schimba o decizie dată de judecătorii constituţionali în 2010, Augustin Zegrean a spus că sigur că poate fi schimbată pentru că astfel de decizii au mai fost luate, iar CCR poate reveni asupra unor hotărâri anterioare.

„Oriunde în lumea asta se întâmplă revirimente judiciare pentru că Dreptul nu zace, el se dezvoltă, se adaptează la condiţiile sociale, la lume, la viaţă”, a afirmat Zegrean.

Îmtrebat dacă intenţia ar trebui să fie inclusă în acel articol de lege, el a spus că aceasta este o problemă de aplicare a legii, nu este problema Curţii Constituţionale.

„Este o problemă de aplicare a legii, de la caz la caz procurorul trebuie să analizeze lucrurile. Nu poţi să trimiţi în judecată doar aşa pentru că vrei tu, că eşti procuror. Trebuie analizate lucrurile şi în funcţie de asta se poate…Legea trebuie înţeleasă, trebuie aplicată. Incriminarea unei fapte sau dezincriminarea acesteia este un drept exclusiv al legiutorului. Infracţiunile se stabilesc prin lege„, a mai declarat preşedintele Curţii Constituţionale.

Alina Bica a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului din Codul Penal care incriminează abuzul în serviciu, deşi ea a condus, ca secretar de stat în Ministerul Justiţiei, comisia de elaborare a noii legislaţii penale. Bica acuză de neconstituţionalitate atât formularea actuală din Codul Penal în privinţa abuzului în serviciu, cât şi varianta agravantă prevăzută de Legea specială anticorupţie nr. 78/2000.

În Codul Penal, abuzul în serviciu este definit astfel: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

În Legea 78/2000, referirea la abuzul în serviciu este următoarea: „În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu (…), dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Alina Bica acuză că cele două articole sunt formulate mult prea vag, sunt lipsite de claritatea necesară pentru ca un funcţionar public să-şi regleze comportamentul astfel încât să nu rişte sancţiuni penale. Ea spune că modul de redactare a acestor norme conduce „la o incertitudine cu privire la existenţa sau nu a abuzului în serviciu în funcţie de modalitatea de interpretare a unor norme de către procuror sau de către judecător”.

Instanţa Înaltei Curţi a admis la 1 februarie cererea formulată de Alina Bica în dosarul ANRP şi a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a celor două dispoziţii. Pe 5 mai, CCR a amânat judecarea excepţiei pentru 24 mai.

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi a declarat, pe 10 mai, că, în cazul în care Curtea Constituţională va declara neconstituţional articolul din Codul penal care defineşte infracţiunea de abuz în serviciu, vor fi închise peste 800 de dosare aflate în ancheta procurorilor anticorupţie privind achiziţii publice ilegale, cu fraude de milioane de euro.

Kovesi a arătat că, dacă infracţiunea de bază este anulată, atunci şi complicitatea la o astfel de infracţiune are aceeaşi soartă.

„În acest moment noi avem în lucru 865 de dosare privind fraude în achiziţii publice şi, în general, în aceste dosare sunt infracţiuni de abuz în serviciu. Noi investigăm faptele care rămân în competenţă după deciziile Curţii Constituţionale. Cetăţenii trebuie să fie îngrijoraţi când avem peste 800 de dosare de achiziţii publice cu prejudicii de milioane de euro şi să nu avem posibilitatea de a le mai investiga”, a afirmat Laura Codruţa Kovesi.

Ea a mai spus că abuzul în serviciu nu înseamnă o eroare banală sau o mică greşeală: „Abuzul în serviciu înseamnă să nu-ţi îndeplineşti atribuţiile de serviciu în mod intenţionat. În urma acestei acţiuni se pot produce două efecte: un prejudiciu în bugetul public şi obţinerea unui folos necuvenit. Sunt şi dosare trimise în judecată.(…) Anul trecut, am instrumentat peste 600 de astfel de infracţiuni. Dacă abuzul în serviciu dispare din legislaţia noastră… toate aceste prejudicii nu vor mai putea fi recuperate. O treime din dosarele finalizate cu rechizitorii anul trecut privesc şi abuzul în serviciu. Sunt foarte multe state care au această infracţiune prevăzută în legislaţia lor”.

La rândul ei, Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie (VeDem Just) susţine că România este obligată să menţină incriminarea abuzului în serviciu ca urmare a ratificării Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei.

Asociaţia a arătat, pe 11 mai, că România a ratificat Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003. Potrivit Constituţiei României, din momentul ratificării, acest tratat internaţional a devenit parte din dreptul intern şi este obligatoriu de respectat.

La articolul 19 din această Convenţie se prevede obligaţia de a incrimina abuzul în funcţie: „Fiecare stat parte trebuie să ia în considerare adoptarea de măsuri legislative şi alte măsuri care ar fi necesare pentru a stabili că este infracţiune, atunci când se comite cu intenţie, abuzul de atribuţii sau de poziţie, adică în exercitarea atribuţiilor sale agentul public să îndeplinească ori să nu îndeplinească un act, prin încălcarea legii, cu scopul de a obţine un folos necuvenit pentru sine sau pentru un alt individ sau entitate”, se arăta într-un comunicat al asociaţiei.

Potrivit documentului, în clasamentul internaţional al infracţiunilor este prevăzută infracţiunea „abuzul de funcţii”. Aceasta este definită drept „îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act, prin încălcarea legii, de către un agent public în exercitarea atribuţiilor sale săvârşită în scopul de a obţine un avantaj nepotrivit pentru el sau pentru o altă persoană sau entitate” şi tot aici se prevede că această infracţiune include: abuzul de atribuţie; nepotismul; abuzul de autoritate; abuzul de funcţie; abuzul de poziţia oficială.

„Ca urmare, VeDem Just constată că legislaţia României corespunde obligaţiilor internaţionale asumate şi o eventuală eliminare a acestei infracţiuni ar pune în dificultate statul nostru, mai ales în condiţiile în care corupţia sistemică din România reclamă o politică penală fermă de sancţionare a abuzurilor”, se mai arăta în comunicat.

În consecinţă, asociaţia a anunţat că formulează o poziţie oficială adresată Curţii Constituţionale sub formă de intervenient, pentru a fi avută în vedere la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.