Dacă ai fi avut drum pe la marginea de nord de București, spre Otopeni și Balotești, și dacă ridicai ai fi ridicat ochii spre cer, vedeai cum soarele e înconjurat de un curcubeu.
Se cheamă halo, iar haloul este un un fenomen optic care se produce în anumite condiții meteorologice. Mai exact, apare atunci atunci când lumina Soarelui – dar poate fi și a Lunii, dar mai rar, scrie BBC – interacționează cu cristalele de gheață suspendate în atmosferă.
Cristalele de gheață care dau naștere halourilor sunt, de regulă, suspendate în norii din troposfera superioară (la altitudini de 5.000 – 10.000 de metri) , dar când este vreme rece pot pluti și în apropierea Pământului. Atunci creează efectul optic cunoscut sub numele de “praf de diamant.”
Cristalele de gheață se comportă ca niște prisme și oglinzi și, astfel, lumina care trece prin ele e refractată, reflectată și dispersată între fețele lor.
Halourile pot avea multe forme, de la inele albe sau colorate – practic, un curcubeu în jurul Soarelui sau al Lunii la diverse arce de cerc sau pete luminoase.
Haloul circular, cum este cel care s-a observat azi în București și împrejurimi – este unul dintre cele mai cunoscute tipuri de halo. Haloul circular este, în esență, un disc de difracție cu un chenar roșu pe interior. Are mereu aceeași dimensiune din cauza simetriei hexagonale a cristalelor de gheață.
Atunci când concentrația de cristale de gheață din atmosferă este una foarte mare, fenomenul optic devine mai spectaculos: haloul este foarte intens și Soarele apare ca fiind înconjurat de încă două sau trei copii, care sunt numiți „câinii de pază ai Soarelui”.
Ce ar mai fi de pomenit este cp intensitatea haloului depinde de mărimea particulelor de gheață care provoacă acest fenomen optic. I se mai spune și „Coroana Soarelui”, care e ceea ce vedem în această imagine și nu trebuie confundată cu gazul subțire luminos împrăștiat care reprezintă coroana de lumină obișnuită a Soarelui.