ESENTIAL

Înmormântări hi-tech pentru bucureşteni: cu slujbe online şi maşinuţe electrice pentru îndureraţi. VEZI VIDEO

Deşi cimitirul Bellu a fost inclus de curând ca punct de reper pe ruta europeană a cimitirelor reprezentative, cimitirele din Bucureşti sunt mult în urma celor din restul Europei, consideră consilierul general al Municipiului Bucureşti Ioan Gâf-Deac. El a propus Primăriei un model de organizare a cimitirelor bucureştene care nu doar le-ar aduce la standarde europene, ci ar putea aduce muncipalităţii profituri anuale de milioane de euro.

Modelul propus este inspirat din cel după care funcţionează Administraţia Cimitirelor din capitala Sloveniei, Ljubljana. Astfel, în timp ce în cimitirele din Bucureşti nu există încă lumină, canalizare pentru scurgerea apei pluviale şi tuneluri separate pentru firele de curent, cimitirele din Ljubljana beneficiază de un sistem de gestiune informatică, prin care slovenii pot face cereri funerare. Ele includ toate cele necesare unei slujbe de înmormântare, de la flori, la necrolog şi muzică. Sistemul are opţiunea de online banking şi acceptă comenzi pentru operaţiuni de grădinărit, de îngrijire şi de realizarea de monumente funerare.

În plus, sistemul permite difuzarea video şi audio a înmormântărilor, ele putând fi astfel urmărite pe internet de cei care nu pot lua parte la ceremonii în carne şi oase. Aceştia pot trimite de asemenea scrisori de condoleanţe, care le sunt înmânate rudelor odată cu CD-urile cu ceremoniile funerare. Toate aceste servicii sunt oferite contra cost, ceea ce a făcut ca Administraţia Cimitirelor din Ljubljana să aibă un profit anual de 7,2 milioane de euro.

De asemenea, cimitirele din Ljubljana mai includ centre electronice de informare, care înglobează un motor de căutare pentru morminte, util pentru localizarea lor. Vizitatorii cimitirului pot imprima la aceste puncte de informare hărţile cimitirelor sau biografiile defuncţilor faimoşi.

Secretul succesului slovenilor, care ar putea fi importat şi în România, stă în transformarea Administraţiei Cimitirelor în companie publică, deţinută integral de municipalitate. ”Ei au observat că pe piaţă existau firme care făceau bani din servicii de pombe funebre, aşa că au schimbat total optica serviciului public. Toată activitatea acestuia se desfăşoară ca într-un cerc împărţit în două pe orizontală. În partea de jos avem cheltuielile – întreţinere, personal, dar şi nişte venituri mici – încasările de la concesiunile pe locurile de veci. În partea de sus a cercului avem activităţi purtătoare de profit – toată activitatea colaterală activităţii de înmormântare, de la activităţi de amenajare a mormintelor la flori şi pomeni. Înainte, ca Administraţie, nu putea desfăşura astfel de activităţi”, explică Gâf-Deac.

Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane din Bucureşti are în prezent cheltuieli anuale de 10 – 15 milioane de euro, bani proveniţi exclusiv din bugetul municipalităţii, şi venituri de numai aproximativ 2 milioane de euro, reprezentând încasările concesiunilor pentru locurile de veci. Transformarea ei în companie de stat ar putea aduce un profit de milioane de euro anual, în condiţiile în care suprafaţa cimitirelor din Bucureşti o depăşeşte pe cea din Slovenia. ”Transformând acest serviciu public în companie, cred că vor scădea şi cheltuielile pe care le avem acum. E drept, în primii doi, trei ani ea nu va face profit. Va merge pe plus/minus zero după primii trei, patru ani, iar după aceea, cu muncă asiduă, poţi ajunge să ai profit”, spune Gâf-Deac.

”Atâta timp cât există un model care funcţionează, eu m-am gândit să-l propunem şi consiliului general şi Primarului general. Primarul a fost foarte receptiv la idee, consiliul general a fost un pic reţinut”, spune consilierul, care se gândeşte chiar la introducerea unor maşinuţe ecologice în cimitire, care costă maxim 8.000 de euro bucata, care să-i transporte pe oamenii în vârstă de la intrarea în cimitire până la mormintele unde vor să ajungă.

”Ca Administraţie eşti inflexibil total. Spre exemplu, potrivit înţelegerii Asociaţiei Cimitirelor Semnificative din Europa, la Bellu va trebui să avem un ghid. Numai că în prezent posturile sunt blocate, iar în organigramă nu poţi pune ghid, din cauză că turismul nu e trecut printre obiectele de activitate ale Administraţiei”, se plânge Gâf-Deac, conchizând că transformarea Administraţiei în companie publică ar sprijini pe de-o parte turismul funerar, iar pe de alta ar uşura pentru municipalitate povara cheltuielilor legate de Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane.

Vedeţi mai jos cum funcţionează modelul de la Ljubljana:


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button