Cum va arăta Catedrala Mântuirii Neamului MULTIMEDIA

Reprezentanţii Patriarhiei Române şi-au propus ca edificiul să poată fi văzut din orice colţ al Bucureştiului şi să adăpostească 5.000 de enoriaşi, iar dimensiunile impresionante ale lăcaşului de cult, 120 de metri înălţime, 120 de metri lungime şi 70 de metri lăţime, pot garanta această propunere. ”Catedrala Mântuirii Neamului nu va fi nici mică, nici mare, nici ieftină, nici scumpă, ci, sperăm, un simbol al sufletului românesc în rugăciune înălţătoare la cer”, a declarat, de multe ori, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel când a descris proiectul.

După cucerirea independenţei de stat a României, în urma războiului ruso-turc din 1877 – 1878, autorităţile şi-au propus să construiască o catedrală impunătoare, demnă de faptele măreţe ale poporului român, care avea să îi adăpostească pe toţi cei care ar fi vrut să participe la slujbele oficiate cu prilejul sărbătorilor naţionale sau în zilele marilor sărbători religioase.

Trecerea timpului a şters însă această propunere de pe agenda autorităţilor din acele timpuri, dar a fost reluată după aproape 50 de ani de către primul patriarh al României, Miron Cristea, învestit şi înscăunat pe 1 noiembrie 1925. În calitate de întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, el a desfăşurat o intensă activitate cultural-misionară şi a militat pentru construirea unei catedrale a Patriarhiei în Bucureşti, pe Dealul Arsenalului, cel mai înalt şi mai bun loc pentru acest lăcaş de cult. Biserica a fost botezată de către regele Ferdinand: Catedrala Mântuirii Neamului.

Potrivit documentarului istoric făcut de profesorul Gheorghe Vasilescu şi publicat pe site-ul catedralaneamului.ro, în 1927, după moartea regelui Ferdinand, demersul patriarhului de a pune bazele unei catedrale a neamului a fost bine primit de către români, în ciuda faptului că şi atunci criza economică îşi făcea simţită prezenţa. Iniţiativa patriarhului Miron a fost înfrânată de criza economică acută care a cuprins ţara, doi ani mai târziu. Astfel, fondurile necesare începerii lucrărilor pentru catedrală nu mai puteau fi strânse din cauza recesiunii, iar autorităţile nu au susţinut financiar proiectul lăcaşului de cult.

Coincidenţa istorică face ca proiectul propus de patriarhul Miron, iniţiat într-o perioadă de criză economică, să fie dezvoltat, opt decenii mai târziu, tot într-o perioadă de recesiune, numai că, dacă atunci autorităţile nu au susţinut financiar construcţia catedralei, în februarie anul acesta, Guvernul a alocat 10 milioane de lei, Consiliul Local al Sectorului 2 a dat, anul trecut, 10 milioane de lei, în 2009 statul a mai virat 5 milioane de lei de la buget, iar Guvernul Tăriceanu a dat 30 de milioane de lei din bani publici pentru construirea catedralei. Sumele acordate de autorităţi, precum şi solicitările pecuniare ale patriarhului pentru susţinerea acestui proiect contrazic declaraţiile iniţiale făcute de reprezentanţii Patriarhiei Române, potrivit cărora, Catedrala Mântuirii Neamului va fi construită doar cu bani din donaţiile enoriaşilor şi din credit bancar.

Anterior, Patriarhul Daniel a precizat că, în această perioadă grea, construcţia unei biserici este un semn de speranţă, şi, ca să îşi argumenteze afirmaţia, a făcut trimitere la istoria ţării, susţinând că, în trecut, cele mai frumoase mănăstiri şi biserici au fost construite în vremuri în care ţara a trecut prin perioade dificile.

Declinul economic şi pregătirea pentru Congresul Uniunii Interparlamentare de la Bucureşti au ţinut proiectul lăcaşului de cult pe loc şi l-au determinat pe patriarhul Miron să se ocupe de restaurarea vechii ctitorii a lui Constantin Vodă Şerban de pe Dealul Mitropolei. Rolul bisericii, de catedrală a Patriarhiei Române, era doar temporar, ”până când împrejurările economice favorabile vor îngădui înfăptuirea ideii de a zidi o măreaţă biserică a Mântuirii Neamului”, era inscripţionat la intrarea în edificiul de cult.

Declanşarea celui de-al doilea război mondial, urmat de instaurarea regimului comunist pe plan local, a transformat Catedrala Mântuirii Neamului într-un subiect tabu. După ’89, discuţiile cu autorităţile pentru construirea lăcaşului de cult au fost reluate, iar pe 29 noiembrie 2007 a fost pusă piatra de temelie a catedralei de pe Dealul Arsenalului. Lucrările edificiului au început în mod oficial pe 15 decembrie 2010. Franco Sticher, managerul de proiect, a declarat la demararea construcţiei că, în opinia sa, Catedrala Mântuirii Neamului va fi gata până la finele lui 2014. Potrivit planurilor Patriarhiei Române, slujba de inaugurare a lăcaşului de cult ar urma să fie făcută în anul 2015.