Cum va arăta Bucureştiul în 2011: Trotuare rulante, lifturi la tramvai, străzi pietonale şi benzi pentru autobuze

Anul 2011 va fi anul finalizării lucrărilor la Pasajul Basarab. Vechi de două mandate şi cu un cost de aproximativ 200 milioane de euro, proiectul a devenit mândria actualul edil-şef, Sorin Oprescu şi locul său de „pelerinaj” atunci când personalităţi de seamă ne vizitează oraşul.

Pasajul rutier denivelat face legătura între Bulevardul Nicolae Titulescu, Şoseaua Orhideelor, Podul Grozăveşti şi Bulevardul Vasile Milea. Viaductul principal al pasajului are o lungime totala de 1450 m, din care 117 m Podul pe Arce peste râul Dâmboviţa, iar 340 m Podul Hobanat peste zona Gării de Nord. La acestea se adaugă bretelele de acces la pasaj de 1126 m lungime şi rampele de acces de 1250 m.

Tramvaiul va circula pe partea centrală a podului, autovehiculele având destinate câte două benzi pe sens pe părţile laterale. De asemenea, va exista o legătură directă de la staţia de tramvai la Gara de Nord, prin intermediul unui trotuar rulant. La staţia de tramvai de pe podul hobanat pietonii vor putea ajunge cu ajutorul a patru lifturi sau a patru scări rulante.

„În zona acestui pasaj se va realiza cel mai mare punct intermodal din Bucureşti, şi poate chiar din ţară, pentru că în acelaşi loc am adus trei linii de tramvai, şase linii de autobuz, două linii de troleibuz. Mai avem şi sistemul de cale ferată şi sistemul de metrou. Va deveni un punct de schimb foarte important. Asta înseamnă că va determina foarte mulţi bucureşteni să aleagă transportul public în detrimentului maşinii personale. Prin închiderea inelului principal de circulaţie va fluidiza traficul şi pentru utilizatorii de maşini personale. Vom prelua foarte mult trafic de pe podul Grant, de pe Virtuţii Crângaşi, iar toate intersecţiile vor fi în Sistemul de Management al Traficului”, a precizat pentru B365.ro, Ion Dedu, director executiv în cadrul Direcţiei de Transporturi a Primăriei Capitalei.

Lucrarea va beneficia de un sistem de iluminat arhitectural care să o scoată în evidenţă. Astfel, instalaţii speciale vor fi montate pe podul în arc, dar şi pe cele 60 de hobane ale podului hobanat.

Sensuri unice, benzi speciale pentru mijloacele de transport în comun şi străzi pietonale

Reprezentanţii Primăriei Capitalei spun că în 2011 bucureştenii şoferi vor petrece mai puţin timp în trafic, în timp ce pietonii şi bicicliştii vor avea mai multe spaţii destinate doar lor. Astfel, anul viitor va fi terminat studiul privind reorganizarea circulaţiei în municipiul Bucureşti pe sensuri unice, cu asigurarea de benzi speciale pentru mijloacele de transport public, străzi pietonale şi pentru biciclişti.

O parte dintre străduţele din centrul Capitalei vor fi închise circulaţiei autovehiculelor şi redate pietonilor şi bicicliştilor. „Nu ştim deocamdată care vor fi aceste străzi. Acum se lucrează la identificarea lor”, a spus Ion Dedu. În plus, tot în zona centrală vor fi realizate şi pasaje pietonale.

Veşti bune sunt şi pentru utilizatorii mijloacelor de transport în comun. „Vor fi create benzi speciale pentru mijloacele de transport în comun. Prin acest sistem vom obţine o creştere de capacitate de peste 30%. Sunt zone acum unde mijloacele de transport în comun au o viteză comercială sub 5 km pe oră. Prin crearea unor benzi speciale pentru mijloacele de transport în comun vom creşte viteza comercială la 15 km pe oră, cu tot cu opriri în staţii, la semafore, etc.”, a menţionat directorul executiv al Direcţiei Transporturi.

Spre deosebire de străzile pietonale care vor fi realizate în special în centrul Capitalei, mijloacele de transport în comun vor beneficia de benzi speciale în tot oraşul. „Acum avem două proiecte pe Bulevardul Aerogării şi Liviu Rebreanu, unde linia de tramvai va fi în zonă proprie. Vom continua, pe Liviu Rebreanu, unde va fi creată o zonă cu gazon. Acolo unde vom avea şi autobuze şi tramvaie pe acelaşi traseu, autobuzele vor rcicula pe linia de tramvai, ocazie cu care vor putea folosi staţiile de tramvai, pentru cei care vor să facă schimbul între mijloace de transport”, a explicat Ion Dedu.

Lucrările de pe Bulevardul Aerogării şi Liviu Rebreanu vor fi prioritare în anul ce vine pentru municipalitate. De fapt, lucrările de pe Aerogării, proiectate momentan doar până la Nicolae Caramfil, vor continua şi pe Bulevardul Al. Averescu, Barbu Văcărescu şi până în Tunari.

În 2011 se circulă pe Bulevardul Uranus

Bucureştenii nu vor traversa la anul Capitala de la Nord la Sud în doar 20 de minute, aşa cum a promis Sorin Oprescu, însă distanţa va fi oricum parcursă mai repede decât în prezent. Reprezentanţii municipalităţii spun că în 2011 va fi terminat primul tronson al Bulevardul Uranus, cuprins între Piaţa Victoriei şi Vasile Pârvan. Cu o lungime de 1.750 de metri, primul tronson costă municipalitatea 38.169.327 de euro. La această sumă se adaugă şi cele 29 milioane de euro cheltuite pentru exproprierile de pe traseul lucrării. În total, peste 67 milioane de euro, pentru mai puţin de 2 kilometri de bulevard.

Potrivit autorităţilor, noul bulevard va tripla capacitatea de circulaţie atât pentru autoturisme, cât şi pentru mijloacele de transport în comun. Astfel, de la o capacitate de 600-700 vehicule pe oră se va ajunge la una de 2.500 de vehicule pe oră. De asemenea, numărul călătorilor transportaţi prin zonă va creşte de la 500-700 pe oră la 1.000-2.000 pe oră. VEZI CUM VA ARĂTA BULEVARDUL URANUS

Un nou pasaj suprateran peste Calea Floreasca şi Barbu Văcărescu

La sfârşitul anului viitor este programată şi finalizarea podului pasaj peste Barbu Văcărescu şi Calea Floreasca. Cu o lungime de 1520 de metri şi un cost de 26 de milioane de euro, noua lucrare de infrastructură va începe din dreptul Cimitirului eroilor sovietici şi va coborî langă sediul Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Auto din Pipera. Circulaţia se va face pe trei benzi pentru fiecare sens.

În 2011 vor fi terminate lucrările şi la Străpungerea Bulevardului 1 Mai (fost Compozitorilor) din Sectorul 6 al Capitalei. Cu un cost de 7,3 milioane de lei, noua lucrare va facilita accesul accesul înspre şi dinspre cartierul Drumul Taberei – de la Compozitorilor până la Răzoare. Străpungerea va avea 845 de metri, din care 550 vor avea două benzi pe fiecare sens, restul fiind un sistem de sensuri unice, menite să ajute la defluirea si afluirea autoturismelor venite din Drumul Taberei.

Prima parcare de tip park&ride în Băneasa

Tot în 2011 va fi terminată şi prima parcare de tip park&ride din Capitală, cea de la Băneasa. Construită la capătul liniei de tramvai 5, noua construcţie va asigura aproximativ 400 locuri de parcare şi va fi destinată navetiştilor. Accesul şoferilor în parcare se va face pe baza abonamentelor sau a biletelor RATB sau Metrorex, aceştia nefiind nevoiţi să plătească ceva în plus. Aceste tipuri de parcări vor fi construite la intrările şi ieşirile din Capitală cu scopul de a decongestiona traficul din oraş. Astfel, şoferii care vin din afara Capitalei sunt încurajaţi să îşi lase maşinile în aceste parcări şi să aleagă mijloacele de transport în comun pentru deplasarea prin oraş. „În 2011, vor începe lucrările şi la alte două parcări de tip park&ride la Liviu Rebreanu şi Pantelimon, în zona magazinului Cora”, a anunţat Ion Dedu.

Ce lucrări încep în 2011

În 2011, bucureştenii vor scăpa de unele şantiere din oraş însă vor avea de suportat altele noi. Astfel, anul viitor vor începe lucrările la noul Pasaj subteran de la Piaţa Presei Libere. Pasajul va avea câte două benzi pentru fiecare sens şi o lungime de 740 de metri. Intrarea în pasaj se va face dinspre Fântâna Mioriţa şi se va putea ieşi fie spre Bulevardul Kiseleff, fie spre Mărăşti. La intrare vor fi două benzi cu sens unic, iar la fiecare ieşire, de asemenea câte două benzi.

Anul viitor, municipalitatea va demara şi lucrările la Pasajul suprateran Mihai Bravu – Splaiul Unirii peste râul Dâmboviţa. Viitorul Pasaj suprateran va face legătura Calea Vacăreşti şi Șoseaua Mihai Bravu, peste Splaiul Unirii şi va avea câte două benzi pe fiecare sens. Lucrarea va presupunea de fapt realizarea a două pasaje supraterane paralele pe direcţia Calea Văcăreşti – Mihai Bravu, câte unul pentru fiecare sens de circulaţie. Lungimea totală este de 685 m pentru sensul Văcăreşti – Mihai Bravu şi 700 m pentru sensul Mihai Bravu – Văcăreşti. Rampele de acces au lungimea de 65 m – rampa Mihai Bravu şi respectiv 95 m – rampa Văcăreşti.

Traseul viitorului pasaj are ca punct de plecare B-dul Mihai Bravu în dreptul străzii Vitejilor (staţia de metrou Mihai Bravu), traversează Splaiul Unirii (râul Dâmboviţa) şi intresecţia Văcăreşti cu Mihai Bravu, încheindu-se pe calea Văcăreşti în dreptul blocului 2C.

Șoseaua Fabrica de Glucoză extinsă la patru benzi

„În funcţie de bani, vom începe lucrările şi la Supralărgirea Șoselei Fabrica de Glucoză„, a precizat directorul executiv al Direcţiei de Transporturi.

Şoseaua fabrica de Glucoză va fi lărgită la patru benzi de circulaţie pe sectorul cuprins între Calea Floresca şi Şoseua Petricani. În acelaşi timp va fi reconfigurate intersecţiile pe care Strada Fabrica de Glucoză le traversează şi racordată la viitoarea intersecţie cu sens giratoriu a autostrăzii A3 Bucureşti-Ploieşti-Braşov. Intersecţia Fabrica de Glucoză cu Calea Floreasca se va amenaja ca o intersecţie în T, cu relaţii stânga şi dreapta. Pe accesul din Calea Floresca către Barbu Văcărescu este proiectată o bretea de acces de 7 m (cu trotuare pietonale de 3-5 m) pentru relaţia dreapta din Calea Floresca. Intersecţia cu Barbu Văcărescu se va amenaja ca o intersecţie în cruce, asigurându-se benzi speciale pentru relaţiile de stânga.

Costul lucrării este 62 milioane de euro şi va fi suportat integral din bugetul propriu al Primăriei Capitalei.

Încep lucrările la tronsonul doi al Bulevardului Uranus

În 2011 va fi terminat primul tronson al Bulevardului Uranus şi vor începe lucrările la al doilea, cuprins între Vasile Pârvan şi Tudor Vladimirescu. Pe traseul acestui tronson va fi construit şi un tunel de 37 de metri pe sub Dealul Parlamentului, care va ieşi in Uranus, până în apropierea Pieţei Coşbuc. Potrivit studiului de fezabilitate, valoarea estimată pentru acest tronson este de 153 milioane de euro.

În funcţie de finanţare, Primăria ar putea începe la anul şi construirea >pasajului subteran de la Piaţa Sudului.

Dar asta, doar „proiectul va fi aprobat în cadrul Programului Operaţional Regional”, după cum susţine Ion Dedu.

Pasajul subteran se va realiza pe direcţia Calea Văcăreşti – Str. Niţu Vasile şi va avea o lungime de 356 de metri, din care rampa spre Văcăreşti, 111 metri, iar rampa spre Niţu Vasile 85 de metri. Lungimea în subteran va fi de 85 de metri. Înălţimea liberă a pasajului subteran va fi de 5 metri. Primăria estimează că lucrările vor începe anul viitor, urmând să dureze 24 de luni, până în 2013. Valoarea totală a proiectului este de 128.563.163 lei (30.420.601 euro) cu tot cu TVA.

Continuă lucrările la Doamna Ghica

Primăria Capitalei va relua în 2011 lucrările la Șoseaua Doamna Ghica după ce au fost abandonate de constructori. Amenajarea Şoselei Doamna Ghica şi legarea acesteia de Bulevardul Chişinău, printr-un pasaj peste calea ferată, ar face legătura mai uşor între cartierele Colentina şi Pantelimon. În plus, ar dirija o parte din traficul care va intra în Capitala prin Autostrada A3 Bucureşti – Ploieşti şi ar fluidiza traficul între zona de nord şi cea de est a municipiului.

Noua arteră ar urma să măsoare doi kilometri, având câte două benzi pe fiecare sens. Acestea vor fi despărţite de scuaruri cu lăţimea de doi metri, pe care vor fi amenajate spaţii verzi.

Proiectul, în valoare de 5,66 milioane de euro, a fost încredintat firmei portugheze Lena Engenharia e Construcoes SA care ar fi trebuit să termine construcţia în octombrie 2008. Lucrările au fost efectuate doar în proporţie de 60%, ele fiind ulterior abandonate pentru că exproprierile nu au fost făcute la timp.