ESENTIALHUFFLIBERTATEAȘTIRI

Cum va arăta al doilea an de pandemie? La ce să ne așteptăm în 2021

În ciuda tuturor discursurilor, ba că „este doar o gripă supraestimată”, ba că „vom zdrobi acest virus până la finalul verii”, COVID 19 este încă aici, printre noi. Au trecut deja nouă luni de la instaurarea primelor lockdownuri pe Glob, nouă luni obositoare, în care aproape 1,7 milioane de oameni au murit, economia mondiala s-a prăbușit, iar peste 100 de milioane de oameni au fost împinși în pragul sărăciei. Atâtea vieți și visuri naruite de un „inamic invizibil”, inamic cu care va trebui să învățăm să conviețuim și să ne aparam de el până când vom primi vaccinul.

După aproape 12 luni marcate de proteste, dezastre naturale, încălzire globală și mai ales o pandemie care a schimbat modul în care ne desfășurăm viețile, ne apropiem de finalul anului 2020, un an memorabil mai degrabă prin multe evenimente nefericite. Singura veste bună este că a a apărut vaccinul, dar asta nu înseamnă că totul va reveni la normal începând cu 1 ianuarie 2021, ora 00:00 – pandemia de COVID 19 este încă departe de a fi eradicată. Prin urmare, în anul care vine va trebui să învățăm să conviețuim si mai eficient cu virusul. Iată la ce să ne așteptăm de la al doilea an al pandemiei, conform The Economist.

Regulile elementare de protecție vor rămâne la fel

Purtatul măștii de protecție in mod corect, spălatul obsesiv pe mâini și purtatul unei sticluțe de dezinfectant vor fi la fel de necesare ca până acum. Unde este posibil, oamenii vor continua să păstreze din reflex o distanță de siguranță față de cei din jur. Diferența va fi simțitoare însă când vine vorba de testare, regulile carantinării și distanțarea socială.

Testarea va deveni mult mai răspândită și mai accesibilă

Testele rapide pentru coronavirus vor deveni omniprezente. Deși testele minuțioase, de tip PCR, sunt eficiente și precise, ramân însă cu mult mai costisitoare decât testele rapide si mai lente, deoarece oferă rezultatul după 10-15 ore. Este adevărat, testele antigen pot da rateuri, deși acest dezavantaj este infim în comparație cu avantajele pe care le oferă testele rapide. Sunt ieftine – costă mai puțin de 5 dolari și sunt mici – poți ține un astfel de test în palmă. Mai mult, industria farmaceutică lucrează constant la teste antigen mai rapide, mai eficiente și nu în ultimul rând, mai ieftine.

Aceste teste rapide vor înlocui măsurarea temperaturii în aeroporturi, spre exemplu, și vor permite testarea pe scară largă, mai des și mai ieftin în școli sau la locurile de muncă. Unele persoane vor include chiar testarea rapidă în rutina lor, dimineața sau seara înainte de culcare, întocmai spălatului pe dinți.

Un mare avantaj al acestor teste îl reprezintă faptul că ar putea reduce considerabil răspândirea comunitară. Este bine cunoscut faptul că în spatele statisticilor oficiale se ascund mult mai multe cazuri de infectare cu noul coronavirus. O testare preventivă după ce o persoană a intrat în contact direct cu cineva care purta virusul poate salva vieți omenești.

Carantinarea persoanelor pozitive nu va mai fi atât de severă

În cazul carantinării, este de așteptat ca tot mai multe țări să urmeze modelul Franței sau Suediei, adică să o reducă de la două săptămâni la una singură, pentru ca persoanele infectate să o poată respecta mai ușor. Desigur, în a doua săptămână persoanele infectate vor putea ieși din casă, dar fără să îi pună pe cei vulnerabili în pericol (o vizită la bunici, de exemplu). Autoritățile care vor verifica respectarea carantinei vor fi mai permisive, spre exemplu persoanele infectate vor avea voie să iasă în parc dimineața, când parcul este aproape gol, astfel riscul infectării altei persoane fiind extrem de scăzut.

Autoritățile vor fi mai permisive când vine vorba de socializare

Similar cu abordarea legată de carantinare, autoritățile vor oferi cetățenilor mai mult control asupra socializării. Regulile întortocheate și complicate – pe cine ai voie să vezi, când și cum, vor dispărea. Acestea vor fi înlocuite de principii simple care vor fi aplicate de fiecare dintre noi, după discernământul fiecăruia. Spre exemplu, este foarte posibil ca mai multe țări să adopte conceptul folosit de japonezi, și anume evitarea celor trei „C” – crowding, close-contact settings and confined spaces (aglomerările, contactul direct cu persoane și spațiile închise, mici). Autoritatile canadiene deja sfătuiește cetățenii ca în momentul în care socializează să ia în calcul următoarele: sa fie cât mai puține persoane, în grupuri restrânse, pe durată mai scurtă de timp, în spații cât mai mari.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button