ARHIVA B365

Cum te ard taximetriştii la bani: cu maimuţa şi constanta K modificată

Taximetriştii bucureşteni care îşi păcălesc clienţii se împart în două categorii. Prima este reprezentată de practicanţii de tarife mari, care îşi camuflează maşinile astfel încât să se asemene cât mai mult cu cele obişnuite. Victimele lor sunt de obicei bucureştenii neatenţi şi străinii şi provincialii care nu cunosc Capitala. A doua categorie cuprinde şoferii care îşi înşeală clienţii cu ajutorul unor dispozitive electronice improvizate, care le permit să umfle preţurile tarifelor într-un mod discret. În multe astfel cazuri, clienţii ajung la destinaţii fără să aibă habar că au fost traşi în piept, povesteşte pentru B365.ro comisarul-şef Călin Lupşa, şeful Biroului Tehnic din Cadrul Brigăzii de Poliţie Rutieră a Capitalei.

Potrivit unei hotărâri a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, tariful maxim care poate fi practicat în Capitală este de 3,5 lei pe kilometru. Cu toate astea, criza economică ce a condus la o lipsă acută de clienţi a făcut ca majoritatea taxiurilor să ceară 1,39 de lei pe kilometru. În aceste condiţii, taximetriştii cu preţuri pipărate au un dezavantaj în faţa celorlalţi, pe care uneori încearcă să-l depăşească printr-un tertip vizual: preţul este afişat pe portiere într-o sintaxă inversată, de tipul ”lei 3,5” în loc de ”3,5 lei”, iar pluralul substantivului ”leu” este scris pe portieră cu majuscule, în aşa fel încât ”I”-ul din coadă să aducă cu cifra ”1”, astfel încât clienţii neatenţi să creadă că este vorba de un tarif de 1,35 de lei pe kilometru în locul celui real, de 3,5 lei.

În aceeaşi categorie se încadrează şi taxiurile înmaticulate în judeţul Ilfov şi care pot transporta clienţi în Capitală, fără să intre sub incidenţa limitei de 3,5 de lei pe kilometru. Acestea practică tarife care ajung şi până la 10 lei pe kilometru. ”Taximetriştii cu tarife ridicate stau de obicei la Gara de Nord, la aeroportul Băneasa şi în zonele centrale, orientându-se cu predilecţie către provinciali şi străini”, spune Lupşa, adăugând că atâta timp cât afişează tarifele reale pe portiere se află în legalitate. Singurul lucru pe care îl pot face oamenii pentru a nu se alege cu o gaură în buget este să caşte bine ochii înainte de a se urca în maşini.

O altă modalitate de înşelăciune este cea prin modificările artizanale ale aparatelor de taxat. Cea mai utilizată este aşa-numita ”maimuţă”, un dispozitiv electronic prin care se măreşte în mod artificial preţul curselor. ”’Maimuţa’ este un dispozitiv electronic relativ simplu, care se cuplează în mod artizanal la instalaţia electrică a aparatului de taxat şi care, prin intermediul unui comutator, introduce impulsuri fictive în aparat”. Dispozitivul este acţionat de şofer prin intermediul unui întrerupător care poate fi montat la orice comandă a maşinii: la schimbătorul de viteze, la maneta de semnalizare, la pedale, sub covoraşele de cauciuc, etc. Când acest întrerupător este utilizat, aparatul de taxat marchează impulsuri în plus şi măreşte în mod artificial preţul cursei.

Pentru a nu fi înşelaţi, bucureştenii ar trebui să fie atenţi la afişajul la aparatul de taxat, pentru a sesiza eventualele creşteri artificiale ale tarifului. De asemenea, trebuie să urmărească ce face şoferul cu mâinile. ”În acţiunea organizată de poliţie vineri seară, comutatorul era montat la levierul de fază lungă. Când şoferul dădea fază lungă sau flashuri, automat se trimiteau impulsuri la aparatul de taxat”, explică Lupşa, recunoscând însă că ”maimuţele” sunt relativ greu de depistat de către clienţi. Cel mai greu de observat sunt cele acţionate cu ajutorul unor telecomenzi, care în majoritatea cazurilor arată ca cele folosite pentru deschiderea şi închiderea garajelor.

”O altă metodă de furt este modificarea constantei K a aparatului de taxat. Fiecare aparat de taxat legal trebuie să fie calibrat din punct de vedere metrologic. El se calibrează pe tipul de maşină şi pe tipul de anvelopă cu care este dotat vehiculul respectiv şi are o anumită constantă: la un anumit număr de rotaţii a anvelopei se parcurge un kilometru standard şi pentru acel kilometru este tarifat preţul stabilit şi înscris pe avizul metrologic. Dacă această constantă K a aparatului de taxat este modificată în mod artizanal, clientul plăteşte preţul pentru kilometru la fiecare 800, 600 sau chiar 500 de metri parcurşi, în funcţie de setările aparatului. Acest lucru se poate dovedi dacă verifici constanta aparatului de marcat fiscal de pe maşină: intri în meniul aparatului şi ţi-o afişează. O compari apoi cu constanta înscrisă în avizul metrologic şi vezi dacă este măsluită sau nu”, spune comisarul-şef.

În teorie, clienţii care sesizează nereguli se pot adresa mai multor instituţii abilitate să facă controale: Poliţia Rutieră, Corpul de Control al Primăriei, Oficiul pentru Protecţia Consumatoriului. În realitate însă, taximetriştii necinstiţi sunt mult mai greu de prinşi. Dacă cineva depune o reclamaţie, taxi-ul respectiv este chemat pentru control la Poliţia Capitalei, însă şoferii au grijă ca între timp să-şi pună ”maimuţele” la adăpost.

În cazul înşelăciunilor evidente, când taximetriştii sar calul şi abuzează de ”maimuţe”, cea mai la îndemână soluţie pentru clienţi este să ia cu ei la plecare bonurile fiscale. ”Pe bonul fiscal se regăsesc sumele şi numărul de kilometri care au fost parcurşi. În cazul înşelăciunilor, aparatul indică curse mai lungi decât cele reale”, spune Lupşa. Astfel, dacă clienţii ştiu că au parcurs o cursă de zece kilometri şi bonul indică 20 de kilometri, atunci problema este evidentă. Taximetriştii ştiu însă asta, astfel că preferă să utilizeze ”maimuţele” în mod discret, umflând cursele cu maximum 30%, pentru a nu da de bănuit. Mai mult, pot chiar să şteargă din memoria fiscală a aparatului ultimele curse făcute, cu ajutorul cuarţurilor de la brichete.

”Dacă se declanşează cuarţul în zona aparatului de taxat, se şterge din memorie ultima înregistrare de pe afişaj, astfel că atunci când se tipăreşte ultima cursă apare doar suma încasată pentru plecare. Cursa adevărată apare totuşi în memoria fiscală, care are însă un regim special. Poliţiştii nu pot s-o verifice la controalele pe care le fac. Inspectorii Administraţiei Fiscale ar putea face astfel de controale, însă statul nu şi-a pus încă la punct sistemul de verificare a încasărilor”, dezvăluie Lupşa.

În ciuda tuturor acestor impedimente, taximetriştii sunt prinşi din când în când cu maimuţa în bord, în cadrul controalelor pe care poliţiştii de la Brigada Rutieră a Capitalei le fac în trafic. ”Toate aceste înşelătorii se pedepsesc cu o sancţiune contravenţională cuprinsă între 1.000 şi 5.000 de lei şi confiscarea dispozitivelor. Dacă poate fi dovedit prejudiciul care a fost creat prin folosirea acestora, taximetriştii pot fi acuzaţi şi de evaziune fiscală şi înşelăciune prin mijlocare de măsurare, care sunt fapte penale”, expune Lupşa riscurile la care se supun şoferii care umblă cu ”maimuţa” pornită şi spun că-i aparat de taxat legal.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button