BAZAR

Cum sunt ţinuţi maidanezii în adăpostul de la Mihăileşti

În jurul orei 11.00, la intrarea adăpostului din Mihăileşti sunt doar câteva persoane care aşteaptă să adopte şi să plece acasă cu un animal. În interiorul adăpostului, un miros puternic de fecale stăpâneşte prima hală din adăpost, acolo sunt aşezate pe cinci şiruri 117 cuşti. Unele adăpostesc câte două animale, în timp ce altele s-au transformat în locuinţa unui singur maidanez.

Un angajat care se ocupă de salubriazare împrăştie mizeria cu apă. Fiecare cuşcă are un pod lemn pe care animalele se pot odihni, iar în colţurile scândurilor, pe jos, se găsesc două recipiente: unul pentru mâncare şi unul pentru apă.

Câini albi, negri, mici sau mari cerşesc milă de la angajaţii adăpostului şi de la oamenii care vin să-i adopte. În timp ce unele animele încep să latre, altele tremură pe podelele din lemn şi privesc cu ochii mari şi speriaţi către vizitatori.

O roabă dusă de un angajat al adăpostului îşi face loc printre cuştile cu gratii de metal, iar un câine anesteziat este aşezat, alături de un „coleg”, pe un pod de lemn. Un alt angajat îmbrăcat într-un halat alb, cu o seringă şi o sticluţă plină cu anestezic, explică clar: „L-am sterilizat, iar acum se află sub anestezie. Probabil o să dureze câteva ore până când îşi va reveni”. Colegul său intră într-o cuşcă vecină, imobilizează un alt câine, care primeşte o doză de anestezic şi este pregătit pentru sterilizare.

Cea de-a doua încăpere a adăpostului se asemănă cu prima hală, cuştile sunt la fel de numeroase, circa 112, iar animalele latră disperate cocoţate pe bucăţile din lemn din interiorul „locuinţelor”. Zgomotul este atât de puternic încât nu poţi înţelege ce se vorbeşte în jurul tău, iar animalele care „nu protestează” privesc din spatele cuştilor de fier. Mai multe pe Adevărul. 

 


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button