ȘTIRI

AVERTISMENTUL meteorologilor: Cum se va schimba VREMEA în România în următorii 20 de ani

Climatologii spun că România se confruntă deja cu o creştere a nivelului Mării Negre, care este dată de creşterea debitului Dunării, din cauza tăierii masive a copacilor din zonele pe care fluviul le străbate pe teritoriul ţării noastre. În plus, tendinţele pentru iarnă, primavără şi vară arată că în următorii ani vom avea parte de mai multe zile în care temperaturile depăşesc normalul perioadei, în comparaţie cu ceea ce se întâmplă în prezent.

„Avem tendinţe crescătoare pentru numărul de zile cu valuri de căldură. În intervalul analizat de noi 1961-2013, modelele pe care le analizăm arată că aceste configuraţii se continuă şi se amplifică în deceniile care vin. Se amplifică cu atât mai mult cu cât scenariul de creştere a emisiilor gazelor cu efect de seră este mai puternic. În privinţa secetei ca hazard natural există tendinţa de aridizare în toată ţara”, a spus climatologul Roxana Bojariu, cu ocazia prezentării rezultatelor studiului SEERISK privind riscurile la hazardele naturale în macroregiunea Dunării, lansat luni la Bucureşti de Administraţia Naţională de Meteorologie.

Studiul SEERISK arată că schimbarea climei determină deja o creştere a frecvenţei şi intensităţii valurilor de căldură, mai ales în sudul Europei şi, implicit, şi în România, iar impactul acestor episoade cu temperaturi foarte ridicate va continua să se amplifice în deceniile următoare, scrie gandul.info.

„Problemele, aşa cum arată acum pentru România, sunt legate mai ales de stresul termic şi de reducerea resursei de apă. Este vorba de lucruri care deja se întâmplă, dar care se vor accelera în următoarele decenii. Problema stresului termic vizează frecvenţa şi intensitatea intervalului de căldură şi problemele de secetă. Zonele vizate sunt cele sudice şi vestice”, a spus Roxana Bojariu.

Odată cu schimbările climatice care afectează România vor creşte temperaturile maxime şi vor scădea cele minime. Pentru România în particular riscurile sunt legate de stresul termic, de reducerea resursei de apă şi de aridizarea solului pe suprafeţe mari.

Studiul arată că valurile de căldură vor deveni mai intense, acest lucru având impact asupra stării de sănătate a populaţiei, asupra productivităţii muncii, dar şi asupra sectoarelor economice precum transporturile, turismul sau energia.

„Dacă nu se iau măsuri de adaptare la riscurile climatice, în următoarele două decenii acestea vor deveni necontrolabile. Măsurile de adaptare trebuie să vizeze riscurile fierbinţi legate de stresul termic, de resursa de apă şi riscurile legate de inundaţiile rapide. Există riscul inundaţiilor rapide pe timp de vară, care să puncteze perioadele mari de secetă. Factorii de decizie trebuie să ia aceste măsuri în mod informat, ştiinţific, să ne ceară aceste evaluări pe caqre noi le facem. Fără studii de impact banii se pierd, adaptarea nu se face şi rămânem în situaţia să avem probleme în partea socio-economice”, a spus Bojariu.

Climatologii spun că trebuie să ne aşteptăm la temperaturi care să depăşească frecvent 35 de grade Celsius pe perioade din ce în ce mai mari şi la o creştere a intensităţii caniculei, cu mai multe zile în care vârful de căldură va trece de 40 de grade Celsius.

Citeşte şi: ANM: Record de avertizări meteo periculoase în România, în 2012


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button