Cum se trăiește în cartierul Gara de Nord – Matache Măcelaru, după măcelul demolărilor. Mașini și claxoane pe ruinele unui loc pe vremuri fermecător

Marele măcel al cartierului Matache Măcelaru – Gara de Nord a fost isprăvit în anul 2012 și a lăsat în urmă o traversare auto brutală, de la nord la sud, direct prin inima cartierului mutilat de demolări și exproprieri.

O parte semnificativă din istoria vechiului București a fost distrusă definitiv, ca să facă loc mașinilor, cu toate protestele societății civile, ale arhitecților, ale urbaniștilor și locuitorilor zonei.

Primarul la inițiativa căruia s-a realizat Diametrala Nord-Sud (Buzești – Berzei – Uranus) se află acum la soare, în Grecia, deși este condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni pentru luare de mită, constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu.

Distrugeri ca-n anii ’80, praful s-a ales de cartierul istoric Matache Măcelaru

Aproximativ 1000 de locuitori ai cartierului au fost evacuați, Hala Matache (clădire de patrimoniu clasată în Lista Monumentelor Istorice, cod B-II-m-B-18182), a fost demolată “noaptea, ca hoții”, și alte aproape 100 de clădiri, multe din ele ridicate în prima jumătate a secolului al XIX-lea, au fost puse la pământ.

Acolo unde erau case de negustori, mici ateliere și prăvălii, acum sunt intersecții asurzitoare, praf și trafic intens, blocuri noi de birouri lângă cinematografe și imobile ruinate. Un tablou dezolant de care te izbești mai ales dacă ești turist străin și cobori în cea mai mare stație de cale ferată din România, Gara de Nord.

Piața lui Matache (Dumitru Lolescu, zis Măcelaru) e amenințată frecvent cu reabilitarea. Mai ales în preajma alegerior

În numeroase rânduri, Primăria Sectorului 1 a promis că Piața Matache va fi regenerata, reabilitată, modernizată și va deveni un “pol al gastronomiei autohtone cu ateliere meșteșugărești și târguri tematice, hub cultural, cinema”.

În anul 2022, Consiliul Local al sectorului 1 aproba un proiect de regenerare a zonei în care se arăta:

Aspectul insalubru și neîngrijit al acestor imobile creează un vădit prejudiciu de imagine Sectorului 1 și totodată cauzează multiple neplăceri cetățenilor acestui sector, astfel încât este imperios necesară integrarea acestora în proiectul de sistematizare a Pieței agro-alimentare Matache și regenerare urbană a zonei aferente acestuia.

Potrivit planului de reamenajare a cartierului Matache Măcelaru – Gara de Nord “aici vor fi spații comerciale moderne la parter cu galerii acoperite și ateliere meșteșugărești, parcare subterană la standarde europene, o locație pentru mici concerte, cinema în aer liber, cafenele, baruri și terase”.

În realitate, în mod “imperios necesar”, nu s-a întâmplat nimic. Veni, vidi, vici, alegerile au venit, ne-au văzut și au plecat, vor mai veni și vor mai trece, în timp ce ce a mai rămas din vechiul cartier Matache – Gara de Nord se degradează treptat și sigur.

Mai jos, interviu cu Dragoș Dogaru, designer de produs & arte aplicate, inițiatorul proiectului #artdecobucharest, locuitor al cartierului Matache/Gara de Nord.

Blocul cu agenția CFR la parter are flori în casa scării

Dragoș Dogaru s-a mutat de curând în cartierul Matache / Gara de Nord. Locuiește în faimosul bloc care avea la parter Agenția CFR.

Dragoș Dogaru: După 14 ani de locuit în cartierul Armenesc, am fost gentrificat. Auzisem de acest cuvânt, mi se părea ciudat, bizar. Mi-am dat seama de asta când am dorit să cumpăr garsoniera de la Armenească, dar proprietarul n-a fost cel mai înțelegător, deși făcusem investiții financiare cu sume mari. Mi-a dat un preț de Airbnb și așa am ajuns să locuiesc la Gara de Nord, într-un bloc cu o scară frumoasă, cu multe flori. Nu cred că există un bloc în București cu mai multe flori, nu este perfect, dar este bine întreținut.

Prin 2008 am venit în București, începusem un job de art director, și am stat 6 luni pe Dinicu Golescu. Îmi amintesc ruinele, cinema Feroviarul, cinema Dacia-Marconi, piața Matache cu bazarul ei faimos. Peste ani, am și filmat momentele în care această parte de București a răposat din inițiativa unui primar care acum stă la soare în Grecia, deși este condamnat definitiv. Zona Buzești-Berzei a fost demolată și așa a rămas până la ora actuală.

M-am mutat cu jumătate de inimă pe această bucată de Cale a Griviței, zonă istorică demolată, la intersecția cu strada Atelierului. Deși fac parte din Zonă Construită Protejată, clădirile de pe Calea Griviței se află într-o stare de distrugere fantastică.

Mai există doar câteva imobile întreținute, unul de factură Beaux-Arts, unul în stil Art Nouveau, niște rarități în București. Imobillul Art Nouveau cred că este unul din cele mai rare.

Atelierului, strada cu cele mai multe mici afaceri de la Piața Matache, singurul exemplu de regenerare urbană din cartier

B365: Cartierul se află într-o stare continuă de degradare.

Dragoș Dogaru: Exact. Paradoxal, în această zonă în continuă stare de degradare și neîngrijire, pe strada Atelierului există o bucățică de mic comerț, care seamănă probabil cu ceea ce se întâmpla aici acum mai mult de 100 de ani. Strada Atelierului a luat numele de la diferite ateliere (unele ale CFR-ului) care se găseau odată aici.

La începutul străzii, cum vii dinspre Piața Matache, avem o brutărie, o mierărie, o pielărie, o tapițerie, o cârciumă mică (este foarte curată, are multe flori și poți să mănânci mici făcuți la comandă pe loc), un magazin “sătesc” (unde poți plăti și pe caiet din ce am observat), un geamgiu, un show-room de mobilier de baie de lux, acesta fiind o apariție nouă.

Pe colțul străzii Atelierului găsim un libanez, care are bucătăria dânsului și pregătește mâncarea pe loc, și mai nou niște congolezi au deschis primul shisha bar francofon din București. Este o bucățică de stradă funcțională cu mic comerț.

Strada Atelierului a luat numele de la diferite ateliere (unele ale CFR-ului), care se găseau odată aici. La numărul 14 a locuit pictorul Ștefan Luchian iar la nr. 10, Mateiu Caragiale

Zona este total ruptă de Gara de Nord, nici măcar oamenii străzii nu-și fac veacul aici. De exemplu, când plec spre Piața Matache de pe peronul metroului Gării de Nord, de cele mai multe ori sunt singurul călător care merge spre piață.

Intersecția Calea Griviței/ Buzești, ghetou cu clădiri Beaux Arts și Art Deco

B365: Bucureștiul a devenit orașul mașinilor, mai există o identitate a cartierului?

Dragoș Dogaru: Dorințele, interesele și șocurile imobiliare din zonă, care au fost coordonate prin proiectul diametralei Buzești-Berzei, sunt tot acolo. Cartierul Matache/Gara de Nord încă este ZCP, imobilele în stare de decrepitudine fiind monumente istorice. Intersecția Calea Griviței/ Buzești are un aspect de ghetou într-adevăr, dar pe de altă parte este o ruină monument istoric. Unele clădiri arată foarte frumos, găsim imobile în stil Beaux Arts sau cu elemente Art Deco, avem oțetari crescuți aiurea, există un farmec de care Bacovia probabil ar fi mândru.

“Din proiectul de modernizare a Gării de Nord nu reiese clar caracterul de monument istoric. Este una din cele mai voluminoase și impunătoare clădiri Art Deco din București”

B365: Care sunt problemele reale ale cartierului? Este o zona săracă cu probleme sociale.

Dragoș Dogaru: Am făcut de curând sesizări la Primăria sector 1 pentru curățenia din fața blocului meu. S-au mișcat, au făcut curățenie și investighează terenul viran din față, unde sunt parcate mașini. Am depus o cerere de audiență la primarul Sectorului 1 pentru că am observat o mare reacție publică la proiectul de modernizare a Gării de Nord.

Proiectul este total greșit din punct de vedere urbanistic al unui spațiu public, al unui program public de arhitectură. Se vede cu ochiul liber, nu trebuie să fii arhitect sau urbanist ca să înțelegi că vor trânti niște lucruri în Gara de Nord, ca să o facă mai modernă, și astfel vor bloca toate fluxurile de trafic și de acces pe peroane.

Mai grav, din proiect nu iese deloc în evidență caracterul de monument istoric al Gării De Nord. Clădirea este monument istoric Art Deco, este una din cele mai voluminoase și impunătoare clădiri Art Deco din București. Numai că această clădire, cu colonadele ei de la intrare, nu este vizibilă decât dinspre parcul Ministerului Transporturilor, alt exemplu de arhitectură modernistă, de inspirație fascistă de această dată.

Landmark-urile cartierului Matache/ Gara de Nord: Ministerul Transporturilor, Cinema Dacia/Marconi, hotel Dunărea, Piața Matache, clădirea Gării de Nord

Aceste două clădiri (care comunică între ele, fațada Ministerului Transporturilor și fațada Gării de Nord), sunt blocate de un spațiu viran și de o arteră de circulație cu 6 benzi. Călătorii trebuie să traverseze de 3 ori ca să ajungă în parcul de relaxare din fața Gării și să vadă monumentul. Am trimis primarului sectorului 1 o inițiativa de analiză și propunere a unui proiect zonal de regenerare a zonei Gara de Nord.

„Arealul cuprins între bd. Dinicu Golescu, str. Gării de Nord până la Calea Griviței, mărginit de pasajul Basarab, are multe disfuncții totale”

Dragoș Dogaru: În cartier nu există spații publice și de relaxare, avem o parcare gigantică și atât. Pietonii se strecoară prin parcarea îngrădită de bariere a unui hotel (Ibis), se strecoară pe lângă un teren viran cu mașini parcate, trec pe lângă imobile demolate și ajung într-o Piață Matache pe jumătate distrusă de un incendiu. Și când te gândești că toată această zonă este locuită, are o școală, are multe blocuri, are Ministerul Transporturilor și are o gară, cea mai importantă stație feroviară de acces în București.

Dorința de modernizare a Gării de Nord este greșită din punct de vedere principial. Am atras atenția OAR și OAR-B despre aceste aspecte, nu ar trebui să fie vorba de modernizarea Gării, ci de restaurarea și refuncționalizarea unui monument istoric major de arhitectură Art Deco din București. Colateral, important ar fi să fie refăcute spațiile publice, fluxurile pietonale, de transport public, să existe spații de recreere, bănci, coșuri de gunoi, trotuare, mic comerț, etc.

Toată zona ar trebui să fie gândită în ansamblu, pentru că dacă rezolvi doar Gara de Nord e ca și cum ai avea un pacient cu foarte multe boli și îi vindeci numai mâna sau inima, în timp ce el nu mai poate să meargă sau nu vede.

“Zona nu este gândită pentru a avea fluxuri pietonale și de transport public într-un mod coerent”

Dragoș Dogaru: Cred că zona nu are o problemă de arhitectură, ci de urbanism. Avem blocuri din anii ’60, bulevarde, clădiri Art Deco, parcuri, un Minister, dar la o simplă vizitare la pas a zonei în jumătate de ora, vom vedea o totală neînțelegere a principiilor urbanistice, o disfuncție între deciziile autorităților responsabile. Avem Ministerul Transporturilor care se ocupă de Gara de Nord, PMB care se ocupă de bulevarde, PS1 care se ocupă de unele străzi, ADP-ul, și tot acest areal are vreo 8 sau 9 stații de transport public, duplicate de cele de la Pasajul Basarab. Este absurd.

Ca un exemplu de bune practici, în fața Gării din Brașov avem un mare nod rutier, cu peroane. Și în fața Gării de Nord am putea avea, în urma unui concurs de soluții zonal pentru refacerea infrastructurii de acces în București. Ar fi o poartă de intrare în oraș remarcabilă și pentru turiștii care ajung aici de la Otopeni și din toată țara. La coloanele Gării de Nord sau în zona casei de bilete (unde acum este un scuar cu o fântână arteziană), ar putea să existe peroane pentru toate liniile de acces STB.

Dragoș Dogaru: Când am discutat cu arh. Mihaela Criticos despre proiectul Art Deco Bucharest m-a întrebat care este structura celor 400 de imobile Art Deco și moderniste propuse să fie incluse în carte. M-am gândit la un singur lucru: Gara de Nord. Clădirea a fost unul din subiectele volumului “Bucharest: Modernism Art Deco 1920-1945 -Un ghid vizual de arhitectură”.

Pentru că pe aici intrăm mai toți în București de multe ori. Astfel, plecând de la Gara de Nord, capitolul 1 a trasat structura, între programele de arhitectură cu funcțiuni publice. Capitolul 2 clasifică imobilele de raport și mici vile, iar al treilea reliefa un ghid al 24 de categorii de limbaj Art Deco, pentru o mai bună înțelegere a acestui subiect.

Cartierul Matache/ Gara de Nord, argumente pentru posibila lui regenerare

B365: Ce potențial de regenerare are Cartierul Matache/ Gara de Nord?

Dragoș Dogaru: Avem monumentul Gara de Nord, Hotelul Dunărea (care era un landmark al zonei și al modernității în anii ’30), avem cinema Dacia Marconi (alt monument care poate să aibă un rol într-un program de reabilitare culturală), avem strada Atelierului, cu aceste multe mici afaceri care dau culoare unei artere de altfel banală. Paradoxal, în doar 200 de metri sunt deschise 7-8 afaceri, ceea ce este remarcabil. Strada Atelierului este un exemplu despre cum ar putea să se mențină, să se dezvolte și să se regenereze această zonă.

Citește, mai jos, și alte istorii ale cartierelor bucureștene

• EXCLUSIV | Demolări și praf apocaliptic. Cum a fost construit Bd. Victoria Socialismului, azi al Unirii. Neștiuta istorie a arterei faraonice a lui Ceaușescu și a faimoaselor fântâni
• “Orașul neterminat” – Micul Paris era planificat să devină Mica Moscovă. Cum a fost construit Bucureștiul socialist și istoria cartierului-dormitor Dristor I INTERVIU
• Renașterea Blocului Liric, minunea care schimbă viața bucureștenilor din cartierul Cișmigiu. Aici, de pildă, oamenii își fac singuri compost pentru grădini
• EXCLUSIV | Bucureștenii care redau gloria unui loc rămas fără glorie: Piața Palatului Regal, acum a Revoluției. Cum poate fi transformată parcarea MAI într-o oază de verde
• EXCLUSIV I O singură clădire redă viața unui întreg cartier. Bursa Mărfurilor București, monument industrial de rară frumusețe, e acum The Ark – arca lui Noe din Rahova-Uranus
• EXCLUSIV I O istorie fabuloasă. Parcul Tineretului, făcut cu eforturi gigantice pe fosta groapă de gunoi Valea Plângerii – Cocioc, cel mai toxic teren din București
• EXCLUSIV I Parcul Circului, o groapă de gunoi transformată în Paradis. Cum se alege praful de opera unui mare arhitect peisagist din București
• Titulescu, cartier cu prețuri săltate de Piața Victoriei, dominat de cel mai frumos palat administrativ din București: clădirea Primăriei Sectorului 1
• Tei, cea mai mare resursă verde-albastră din București. De la săraca mahala cu copii în cămăși de sac în toiul iernii la cartier cu blocuri de lux pe malul lacului
• VIDEO | Bucureștiul dispărut. „Între Bariera Vergului și Bariera Mogoșoaiei”, cum arăta cartierul Ștefan cel Mare înainte să apară blocurile
• Invitație la îndrăgostire. Flămânda și Sfânta Ecaterina – cartiere unice, care-și păstrează numele de mahalale și tot farmecul din vechiul București | INTERVIU
• De ce e Floreasca un cartier atât de atractiv (și scump), deși e plin de blocuri tip cazarmă, cu apartamente minuscule. Microuniversul ridicat în locul hipodromului lui Negropontes
• Într-o mare de blocuri comuniste, două oaze de case vechi din cartierul Tineretului au scăpat de demolare. Parcelarea Lânăriei, concepută de arhitectul palatelor din Micul Paris
• Cartierul Tineretului, construit în ritm infernal, a înlăturat brutal casele și rostul a mii de bucureșteni. Călătorie în lumea dispărută a florarilor de la care Regina Maria lua bujori
• Cartierul evreiesc din vechiul București, azi umbra unui spațiu cândva vibrant, cu prăvălii și case interbelice valoroase. Unde azi e magazinul Unirea era inima comunității
• Dorobanți, azi cartierul cu cele mai râvnite vile din București, a plecat de la case-vagon cu grădini mari. Cine au fost dezvoltatorii care au transformat spectaculos zona | Interviu
• Pipera, exodul bucureștenilor în câmp. Cartier de business cu zgârie-nori lângă urbanism de tarla, aplicat după coduri de pe vremea lui Cuza I INTERVIU
• Ferentari, cartierul promisiunilor neonorate de mai bine de 100 de ani. Cum a ajuns “Câmpul Veseliei” să fie considerat ghetoul Bucureștiului | INTERVIU
• Colentina, pe vremuri colea-n tină, cartierul căruia natura i-a dăruit și lac, și râu. Unde acum e Parcul Plumbuita, cândva era o mare mlaștină din București | INTERVIU
• Icoanei, cartierul perfect pentru plimbare. Mahalaua de unde izvora Bucureștioara cu apă “greu mirositoare”, acum zona cu cele mai frumoase (și scumpe) case din București
• Iancului, vechi cartier bucureștean și marile transformări prin care a trecut. Ca să-l refacă așa cum voiau, comuniștii i-au închis complet bulevardul vreme de 2 ani
• Militari: cum s-a transformat din cartier-dormitor liniștit în comunism, în dormitor neliniștit în capitalism. Este singurul cartier din București care n-a avut parc până anul acesta
• Cățelu, singurul cartier din București cu locuințe cu prispe lungi, ca la țară, geniala “găselniță” a unui mare arhitect, Tiberiu Niga
• Bucureștii Noi, așezarea clădită de la zero de magnatul Basilescu, un om cu un vis formidabil. “Comunele suburbane se înăbușă sub dictatura primarului central și a hoților”
• Acolo unde azi e grandioasa amenajare Lacul Morii, cu cele mai pitorești apusuri din București, a fost odată străvechiul Crângași, cu biserică și cimitir. În locul lor au apărut blocuri I Interviu
• “În Titan, stelele-s mentosane”. Cel mai mare cartier muncitoresc din București a fost admirat până și de președintele Nixon și de dictatorul Mobutu | Interviu cu jazzmanul Iordache
• “Domenii” de vis, cu case cu grădini de milioane. Peste o sută de familii se luptă cu rechini imobiliari și presează administrația să protejeze frumusețea unui cartier unic în București
• Bucureștenii din Berceni au câștigat meciul cu investitorul care voia să transforme baza sportivă Girueta în hipermarket. ”E un caz fericit unic, lista parcurilor sportive demolate e uriașă”
• VIDEO I Podul Calicilor sau Calea Rahovei, drumul negoțului din care s-a născut un cartier. Rahova, în imagini: trecutul pitoresc al unui mic sat înghițit de un mare oraș
• VIDEO | La mulți ani, Berceni (ori îți place, ori te temi)! Acum 59 de ani, nașterea cartierului era anunțată la gazetă
• Incredibil, dar adevărat în orașul betonat: Vatra Luminoasă, cartierul-miracol cu case cu grădină pentru bucureșteanul simplu. Case ieftine și subvenționate de stat