Cum se topesc ghetarii, apar săgețile preistorice. Să admirăm un strămoș al pantofului, vechi de 3000 de ani

27 nov. 2020
169 Afișari
Cum se topesc ghetarii, apar săgețile preistorice. Să admirăm un strămoș al pantofului, vechi de 3000 de ani
Topirea ghețurilor din Norvegia a scos la iveală, printre multe alte relicve, un pantof vechi de peste 3000 de ani Sursă foto: https://edition.cnn.com

Topirea ghețarilor, bucuria arheologilor, senzație maximă! Dispariția a 18 hectare de gheață din banchiza Langfonne, situată în centrul Norvegiei, a dus la descoperirea unui întreg sit arheologic, alcătuit din săgeți, încălțăminte, îmbrăcăminte și oase de ren, cele mai vechi având peste 6000 de ani vechime. De-a dreptul impresionant este numărul săgeților, 68. Expertii sunt uimiți, foarte rar au fost descoperite într-un singur sit atâtea obiecte preistorice.

O sageată preistorică descoperită săptămâna aceasta în Norvegia
Topirea ghețurilor a scos la iveală o mulțime de relicve impresionante Sursa foto:https://edition.cnn.com

Săptămâna aceasta, arheologii norvegieni au descoperit pe o culme montană situată în Jotunheimen, la 320 de kilometri de Oslo, o mulțime de unelte ale unor civilizații străvechi. Ele au aparut dupa topirea ghețarilor. Nu mai puțin de 68 de săgeți din diferite ere, materiale textile, dar și un pantof din piele de ren, vechi de peste 3000 de ani. Cu ajutorul metodei de datare cu radiocarbon, specialiștii au stabilit că cea mai veche săgeată provine aproximativ din anul 4100 î.Hr, iar cea mai recentă din anul 1300 d.Hr. Au fost găsite și vârfuri de săgeți făcute din os, ardezit, fier, cuarțit și chiar cochilie de moluscă. Și mai surprinzător este faptul că unele săgeți aveau vârfurile încă legate cu sfoară, atât de bine au fost păstrate de gheață.

Topirea ghețarului a scos la iveală un strămoș al pantofului, vechi de 3000 de ani

Zona Langfonne a devenit de interes major pentru cercetătorii europeni încă din vara anului 2006, atunci când un drumeț a descoperit un pantof vechi de peste 3300 de ani. Oamenii de știință de la Universitățile din Oslo și din Bergen au colaborat cu mai multe universități din Europa și din Statele Unite pentru a putea să înțeleagă mai bine modul în care gheața conservă.

Existența numărului mare de oseminte de ren din zonă, dar și prezența renilor în zilele noastre pe acele meleaguri sunt dovezi ale faptului că această regiune a fost si este una perfectă pentru aceste animale. Două studii realizate în vara lui 2014, respectiv vara lui 2016 au ajutat specialiștii să ajungă la concluzia că renii se refugiau vara în zona acestei banchize de gheață pentru a scăpa de insectele din pădure. Aici, oamenii le așteptau pentru a le ucide, fie pentru carne, fie pentru piei. Deși armele vânătorilor au evoluat de-a lungul istoriei, de la piatră și scoici la fier, tehnicile au rămas aproape neschimbate.

Gheața, „mașină a timpului”, modul perfect de conservare

Momentan, relicvele ascunse sub ghețuri reprezintă o lume relativ nouă pentru cercetători. Din păcate pentru mediu însă, încălzirea globală a dus la retragerea gheții din regiunea respectivă. Arheologul norvegian Lars Pilø, co-autor al unui studiu facut pe marginea acestor descoperiri, a explicat că ghețurile nordice acționează ca o „mașina a timpului”. Modul aleatoriu în care erau dispuse relicvele reprezintă un mister, deoarece obiecte din ere diferite au fost găsite unele lângă altele, fapt care este pus de specialiști pe seama inghețurilor și dezghețurilor care s-au produs de-a lungul miilor de ani.

Oamenii de știință estimează că suprafata acoperită cu gheață în zona Langfonne este de două ori mai mică decât era la jumătatea anilor ’90, și de cel puțin zece ori mai mică decât în timpul Micii Ere Glaciare care a durat aproximativ din 1300 î.Hr până in 1800 d.Hr.

Cercetător admirând una dintre săgețile descoperite
Cercetător admirând una dintre săgețile descoperite Sursa foto: https://www.livescience.com
Cookies