Cum se pregăteşte generaţia ce-şi va lua oraşul înapoi: lecţiile de educaţie urbană

de:
10 oct. 2013
2 Afișari
Cum se pregăteşte generaţia ce-şi va lua oraşul înapoi: lecţiile de educaţie urbană

Asociația Komunitas a fost înfiinţată în 2006, de câțiva tineri, absolvenţi de Știinţe Sociale. Miruna Tîrcă, președintele asociației,  spune că au decis înființarea întrucât doreau să facă mai mult decât cercetări ori lucrări, doreau să facă ceva pentru oameni și, în același timp, să găsească o modalitate de a ieşi din lumea academică.

CE ESTE EDUCAȚIA URBANĂ

Conform Mirunei, educația urbană te învață cum îți protejezi orașul, cum lucrează instituțiile sau ce tipuri de oameni locuiesc în oraș- cu alte cuvinte, să vezi și să înțelegi ce e în jurul tău: „Te ajută și să identifici detaliile. Orașul se citește la fel cum se citește o carte, nu oricine poate să facă asta. Așa înveți cum îți poți apăra și revendica orașul. 

Asociația dorește introducerea educației urbane în școli, ca materie opțională, însă președintele Komunitas spune că profesorii se sperie când aud că e ceva bazat pe antropologie, urbanism și arhitectură, pentru că sunt percepute ca domenii grele.

Komunitas a demarat proiectele de educație urbană în 2009, cu sprijin din Franţa: „Ne-a contactat un urbanist francez care voia să deruleze un proiect de urbanism participativ în Bucureşti, el voia să implice şi oamenii în amenajarea spaţiului. Din discuţii în discuţii am făcut un proiect în școala 136 din Ferentari.”

Miruna adaugă că și cei din primării ar avea nevoie de lecții urbane, însă nu crede că ar fi băgaţi în seamă, dacă s-ar duce cu propunerea:„Noi ne-am concentrat pe cei mici. Aici e potenţial de schimbare. De la rădăcini.”

Din acest motiv crede că generația asta are mari șanse să fie cea care-și va lua orașul înapoi: „Dacă ar exista și programe de educație alternativă, axate pe activism civic, ar fi și mai bine, dar clar se vor forma generații. Bucureștiul trebuie să fie un oraș al oamenilor, nu al mașinilor. Tipul de urbanism practicat în București e ceea ce se făcea în alte țări acum 50 de ani, când se trasau autostrăzi în mijlocul orașului și pietonii erau alungați. Însă cei care trasează politicile de urbanism refuză lecțiile altora.”

CUM ALEG ȘCOLILE ȘI LICEELE ÎN CARE IMPLEMENTEAZĂ PROIECTELE

La început, au implementat proiecte în școlile unde aveau contacte. Apoi, au făcut un parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Bucureştiului, iar Inspectoratul a informat şcolile despre posibilitatea de a se inscrie. Au aplicat 70 de școli, pe 15 locuri, iar alegerea s-a făcut pe baza scrisorilor de intenție.

Unul dintre cele mai complexe proiecte pe care le-au avut a fost „Ia-ți orașul înapoi”, proiect implementat în 7 licee și 8 școli generale. Elevii au primit camere video și și-au ales un subiect din mediu urban: așa au realizat materiale despre sporturi urbane, filme despre demolările din Berzei Buzești sau istoria unui parc.

 În cadrul proiectului s-a realizat și primul Ghid de educaţie urbană din România, adresat adolescenţilor.

Un altul a fost proiectul „Sunt mic, dar mă implic”, care a avut ca beneficiari 30 de copii din Scoala Generala nr. 27 si Scoala Generala nr. 31, situate in cartierul bucurestean Tei. În cadrul lui, fiecare elev a primit o planșă pe care să-și deseneze cartierul. În al doilea atelier al proiectului, au discutat cu cei mici despre greşelile de proiectare, despre faptul că planșele lor nu aveau spaţii comune.

În atelierul numărul 3, s-au legat comunităţile: „Le-am dat un spaţiu comun, un maidan părăsit, pe care să-l amenajeze toţi. Iar atelierul patru a fost un conflict, am împrejmuit macheta lor cu un gard şi am zis că e proprietate privată, că va veni un investitor care va face un mall pe locul parcului. I-am lasat sa se organizeze ca să-și salveze spațiul. Au venit cu idei, cu petiții la primărie, au găsit singuri modalitatea salvatoare”, povestește Miruna Tîrcă.

Tot în Ferentari au reușit amenajarea unui parc abandonat de mulți ani- parcul din Aleea Livezilor: „Atunci am luat o finanțare de la programul Tineretul în Acțiune- 7000 de euro; și am zis să facem parcul ăsta, am împrejmuit terenul de fotbal, am pus porți, obiecte de mobilier urban, dar toate astea cu ajutorul Administrația Sectorului Public Sector 5. Nu știu de ce a dorit ADP5 să intre în parteneriat cu noi, dar a fost un parteneriat interesant. S-au pus coșuri de gunoi- deși ni se spunea că băncile n-o să reziste, nici coșurile, că au mai fost furate cu tot cu beton, dar uite că nu a fost așa. S-a menținut mult timp și asta pentru că am implicat oamenii inclusiv la proiectare. Am mers în parc, la un an după ce s-a încheiat odiseea noastră în Ferentari, și era curat, nu era gunoi pe jos, coșurile de gunoi erau tot acolo. Deci se poate.”

Mai multe informații despre proiectele Komunitas găsiți aici.

Cookies