Cum se petrec furturile din locuinţă: Metoda „românească” de spargere şi metoda „detergentul”

Cea mai folosită metodă de intrare prin efracţie în locuinţe este excepţional de primitivă. Și, totodată, excepţional de eficientă, după cum spun criminaliştii care lucrează în Laboratorul de Balistică şi Traseologie al Poliţiei Municipiului Bucureşti, a căror datorie e să analizeze toate urmele pe care le lasă infractorii, inclusiv spărgătorii de locuinţe.

Spărgătorii îndepărtează mai întâi şildul broaştei, apoi, cu diverse instrumente, rup butucul şi calea spre intrarea în locuinţă e deschisă. Această metodă a fost exportată de infractorii români în Anglia şi, se aude prin Poliţie, acolo poartă numele de „modul de operare specific românesc”.

„Ca instrumente de spargere pot fi folosite marea majoritate a sculelor pe care le foloseşti în lucrările mecanice. Și şurubelniţele şi răngile şi patenţii se pot folosi şi la diferite spargeri”, spune spune agentul şef principal George Gurău, expert criminalist.

Nu e vorba doar de scule. Spărgătorii au şi antrenament şi tehnică. „Nu e gălăgios şi durează foarte puţin. Un minut, să zicem, maxim. Ei au şi dexteritate, îţi dai seama. Mie mi s-a întamplat odată, am blocat uşa la casă şi am sculat tot blocul când încercam să o deschid. Dar el (hoţul – n.red.), meseriaş, pac-pac, îl rupe”, adaugă criminalistul.

Poliţiştii se feresc să vorbească despre cum îi identifică pe spărgători. Nu de altceva, dar hoţii sunt foarte ingenioşi şi se documentează cu atenţie. De exemplu, cu câţiva ani în urmă, criminaliştii de la traseologie au fost invitaţi la o Expoziţie a Sistemelor de Asigurare. După ce şi-au dezvăluit tehnicile de cercetare, poliţiştii au mai reuşit să identifice doar jumătate dintre autorii spargerilor de locuinţe. Hoţii se documentaseră la Expoziţie.

Prevenţia e cel mai bun mod de a-i descuraja pe spărgători. Sau măcar de a-i întârzia. Aşadar, o yală solidă la uşa blocului, instalarea unui interfon sau angajarea unei firme de securitate sunt foarte de folos. La fel şi o încuietoare zdravănă, sau chiar mai multe, la uşa apartamentului. Acestea au fost sfaturile pe care le-au dat poliţiştii bucureşteni săptămâna trecută, ieşiţi pe teren în Sectorul 2 ca să-i instruiască pe locatari cum să se protejeze.

De la începutul anului, în Bucureşti s-au petrecut 2477 de furturi din apartamente, potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Capitalei, comisarul Christian Ciocan. Dintre acestea doar o treime sunt comise prin efracţie, adică prin escaladarea ferestrelor şi a gardurilor, prin forţarea uşilor sau a ferestrelor sau prin ruperea butucului.

Celelalte două treimi au fost comise prin metode care nu au nimic în comun cu brutalitatea ruperii unui butuc. Adică prin câştigarea, într-un fel sau altul, a încrederii victimei. Comisarul Ciocan vorbeşte de metoda „detergentul” şi de metoda „ruda din străinătate”. Modul de operare este aproape identic. Hoţii acţionează în pereche şi pretextează, fie că vând detergent, sau alte produse, fie că livrează victimei vreun pachet de la rude din străinătate. Când victima părăseşte încăperea, adesea pentru că vizitatorii îi cer un pahar cu apă, falşii comercianţi sau mesageri fură ce apucă.