Cum se distrau bucureștenii în secolul trecut GALERIE FOTO

de:
15 iun. 2014
7 Afișari
Cum se distrau bucureștenii în secolul trecut GALERIE FOTO

După cum a precizat istoricul Adrian Majuru, în conferința „O noaptea din viața ta la 1900”, care a avut loc de Noaptea Muzeelor, la Muzeul Municipiului București, în 1930, bucureștenii se bucurau mai mult și mai des de clipa trăită, concediul acestora nefiind limitat la câteva zile pe an.

Conform acestuia, secolul XX a inventat turismul de consum, obișnuința de a sta 10 zile în concediu, întrucât, în trecut, concediu era în fiecare moment în care bucureșteanul simțea nevoia de relaxare.

Intrarea lui Cuza Vodă către Dealul Mitropoliei a adus ideea de festivitate națională a unei sărbători, pentru început pe 9 mai, ulterior pe 30 decembrie și 23 august.

Timpul urban destinat distracției a fost introdus de sus in jos, adică prin viața cotidiană adoptată de familia regală, preluat ulterior de celelalte clase sociale.

Eticheta însă se păstra, cobora toate palierele sociale urbane, specifice vremii fiind jocuri de societate cu reguli foarte stricte de vestimentație și comportament.

Echitația a fost o distracție a vremii, accesibilă bucureștenilor după deschiderea primelor manejuri, dupa 1870, astfel încât calul era o prezență cotidiană pe șoseaua Kiseleff, dar și pe Lascăr Catargiu, unde era amenajată o alee a calareților.

Pentru liber profesioniști, latura superioară a clasei de mijloc, dispărută astăzi, cel mai potrivit refugiu era moșia sau fermă, care, conform istoricul, era destul de ușor de achiziționat. „Daca performai în cariera ta, îti cumparai usor o fermă la Bușteni, de pildă. Pentru partea de mijloc a clasei mijlocie, veniturile modeste erau suficiente pentru întreținerea unui loc de refugiu pentru relaxare si distractie, în preajma domicilului”, adaugă Adrian Majuru.

În 1929, bucureștenii se distrau la Cafe de Paix și, odată cu anii 30, apare distracția în spatiile deschise, în grădina Cișmigiu sau pe terasa Oțeteleșanu.

 

“Salonul Otetelesenilor te consacra. Spre a fi cineva, oricine trebuia sa treaca prin acest salon. Aici se lansau fetele in lume, aici se lansau tinerii, aici se inodau intrigile sentimentale, aici se puneau la cale casatorii, aici se hotarau si multe combinatii politice”, descria Constantin Bacalbasa atmosfera de la Terasa Otetelesanu, confom bucurestiivechisinoi.ro.

Locuitorii orașului au descoperit excursia montană dupa 1918. Și vacanța la mare este o cucerire interbelică, raliurile apărând în București tot după primul razboi mondial.

Tot în interbelic apare patinajul la Cișmigiu, golful pe marginea canalului Herăstrau și vânătoarea.

Tenisul de câmp, ciclismul și ieșirea la ștrand apar începând cu anii 30. Primele ștranduri au fost deschise în zonele Floreasca, Tei, Băneasa și Grivița.

Picnicurile erau organizate de proprietarii de terenuri încă de dinainte de 1918; zona pe care este astăzi cimitirul Bellu fiind o zonă destinată acestui lucru, în această perioadă.

 

CITEȘTE ȘI: Cum ar fi fost să trăieşti în Bucureşti, în 1900: unde-ai fi ieşit, cum ai fi iubit GALERIE FOTO 

Cookies