Cum să te ferești de codul roșu de caniculă din București în funcție de tulburarea psihică

“Vor fi mii de jeturi de lumină care vor supraîncălzi aerul în jurul fiecărui epicentru până la 100 de milioane de grade Celsius.” Nu vă panicați, nu acestea sunt predicțiile meteo pentru weekendul care urmează în București, ci este un extras din cartea “Scenariul unui război nuclear” de Annie Jacobsen în care doamna face o analiză foarte inspirată din realitate asupra felului în care ar evolua un război nuclear pe Pământ.

 Pe scurt ar fi nevoie de doar 72 de ore ca aproximativ 5 miliarde de oameni să moară, iar viața ar mai fi posibilă în parametri cât de cât normali doar în Australia și Noua Zeelandă. Deci, se poate mult mai rău decât 41 de grade. În plus, putem să stăm liniștiți, celebra prezicătoare oarbă Baba Vanga a spus că abia în 2025 va începe sfârșitul timpului. Pentru cultura noastră generală, aflai și eu acum, adevăratul nume al Babei Vanga este Vanghelia Gușterova.

Până atunci nu putem decât să ne bucurăm de viața normală pe care o ducem momentan și de-a lungul căreia toți ne manifestăm ca și cum singurul dor pe care îl resimțim este dorul de Obregia, că noi nu avem nevoie de multe grade ca să clocotim. În cazul în care nu ai fost încă internat(ă) și ai acces la net, iată câteva gânduri la care poți recurge, gânduri care categoric nu au caracteristici de obligativitate și care te pot ajuta să-ți trimiți boala în întâmpinarea caniculei și, cine știe, poate canicula va fugi de tine la fel cum au făcut-o și părinții tăi sau alți oameni de la care aveai pretenția să te iubească.

De asemenea, articolul este un pamflet, prin urmare nu ar avea de ce să afecteze verticalitatea unor personalități mai conservatoare.

• Borderline. Vremea, în sfârșit, seamănă cu tine, ceea ce nu poate însemna altceva decât că, în ciuda așteptărilor tuturor, te-ai aliniat cu natura. Felicitări, ai ajuns la echilibru, dar nu e cazul să lași acest lucru să te îngrijoreze, codul roșu nu va dura chiar așa mult și apoi vei putea să te bucuri în continuare de propria discrepanță.
• Bulimie. Unu la mână, dacă vrei să te gândești doar la tine, poți spune că mănânci compulsiv pentru că te îngrijorează ce se întâmplă cu clima și că vomiți din același motiv. Doi la mână, dacă vrei să te gândești și la cei dragi cu care împarți spațiul locativ, poți încerca să nu mănânci deloc, mai ales că mâncarea ajuns la niște prețuri pe care se pare că nu le deoache nimeni.
• ADHD. Gândurile tale sar mai ceva ca o antilopă pe care o arde asfaltul la copite, deci vei avea multe momente în care te vei gândi la alte lucruri și nu la căldură. Avantajul tău va fi cu atât mai mare cu cât intensitatea de derulare a gândurilor aleatorii va fi sporită de efectul de fierbere al minții. E momentul tău să dai în clocot și nu vezi pe nicăieri niciun motiv să-l ratezi.
• Mitomania. Codul roșu de weekendul acesta este contextul ideal să-ți perfectezi arta. Poți să te minți că e frig până te crezi. Asta da măiestrie. Abia după ce te convingi că e frig poți să te îngrijorezi de căldură.
• Isterie. Ce să mai faci crize când abia te scurgi? Ce să-ți mai smulgi părul din cap când el fuge singur de scalpul încins? Ia situația ca pe o oportunitate de a scrie o poezie despre cum îți transpiră convulsiile și despre cum leșinurile tale sunt pe perfuzii, nemaifiind în stare nici să bea cu paiul.
• Comportament antisocial. Asta nici nu cred că mai era nevoie să o scriu, codul roșu e o ocazie limpede ca lacrima să te prefaci că nu simți căldura și să-i umilești pe cei din jurul tău că suferă din cauza ei. De asemenea, poți distruge din greșeală câteva aparate de aer condiționat sau poți minți pe cineva, strict între 12:00 și 18:00, că ți-e rău și să-l trimiți la farmacie. 
• Nimfomanie. Nimeni nu te va mai întreba de ce ești în călduri, iar dacă o face, poți răspunde cu toată încrederea: Așa a vrut soarele.
• Dependențe. Acuma, dependența e un concept atât de sigur pe el, încât funcționează și la 40, și la 20 de grade. Poți, totuși, să îi vii în sprijin făcându-mi stash-uri sănătoase cu ce ai tu nevoie, ca să nu te trezești că n-ai cu ce să ți-o întreții din cauză că e imposibil să mergi până la magazin, de exemplu.  
• Tulburare de stres post traumatic. Abia aici apare vestea bună cât de cât ancorată în realitate, căci e posibil ca temperaturile în care se va desfăta Bucureștiul de-a lungul acestui sfârșit de săptămână să te șocheze mai mult decât orice altceva. Adio traumă veche și bun venit traumă nouă. E, practic, altă mâncare de pește, dar cu același gust. 
• Mania persecuției / Paranoia. Ce are clima cu tine? De ce arde mai tare decât vorbele pe care ți le spuneau părinții pe vremea când erai doar o mizerie mică? De ce ești singura persoană care simte că e atât de cald? Sunt întrebări asupra cărora, dacă te concentrezi, timpul va trece țaca paca.
• Anorexie. Cum să ai poftă de mâncare pe căldura asta? Și de ce ceilalți nu te iau ca model pentru rapiditatea cu care îți încălzești oasele?
• Comportament pasiv agresiv. Aceasta e una dintre categoriile de oameni cele mai afectate de valurile de căldură, întrucât nivelul de frustrare crește foarte mult când vede că temperatura nu scade sau nu își cere scuze când te uiți urât la ea.  Dar și codul roșu are încredere că vei găsi pe cineva pe care să dai vina pentru asta.
• Comportament obsesiv compulsiv. Reușești să te liniștești când vezi cât de ordonate și respectuoase stau liniuțele în termometru, în ciuda faptului că întrebarea de ce tocmai tu simți căldura cel mai tare nu-ți dă pace. Încearcă să nu te răscolească momentele când mercurul nu e chiar la o temperatură fixă.
• Tulburare narcisică. Pe tine nu te face canicula. Tu ești deasupra ei. Ea vine să te privească. Să învețe de la tine. Vine să te respecte și să te idolatrizeze. Ușile și ferestrele tale sunt deschise pentru ea și e destul de sănătos pentru tine faptul că îi dai voie chiar și să te atingă, motiv din care ai chiar câteva momente când n-o privești cu răceală.
• Anxietate. Poate și tu zâmbești pe ascuns, fără să te vadă cineva, că intri într-o nouă etapă, o nouă eră, cea a anxietății climatice. E nouă, e proaspătă, iar broboanele tale de sudoare sunt roua de pe prospețimea ei. Oricum, tu le-ai zis tuturor că exista motive de îngrijorare și uite că ai avut dreptate. Uite că ai știut mai bine. Te cunosc atât de bine, că pentru tine am pus începutul ăla cu nucleara.
• Schizofrenie. Până nu le cald vocilor, nu ți-e cald nici ție. Ești safe.
• Bipolaritate. Mare brânză. Ba e foarte frig, ba e foarte cald. De când te știi alternezi, iar iarna nici n-a trecut demult. Abia ai avut timp să te bucuri de propria grandoare în ultimele luni, iar din cele câteva milioane de vorbe care se doreau rostite de tine, doar unele au apucat să își îndeplinească dorința.
• Depresie. Ești un monument de constanță. Un exemplu de continuitate. Tristețea și lipsa ta de sens nu depind de termometre. Tu reușești să nu te placi în orice condiții. Tu evoluezi la minte mai bine decât Nadia la paralele. Nu e ușor să câștigi un campionat pe caniculă. Te iubesc, deși nu-ți pasă.

Cam asta ar fi. Indiferent de temperatură, ne doresc tuturor să nu uităm că toți suntem familiari cu suferința psihică și că asta e un context foarte uman pentru îngăduință. Iar dacă te numeri printre cei care consideră că n-au suferințe psihice, nu-ți lăsa narcisismul să se topească la soare și hidratează-te că să nu ți se usuce stima de sine. Doamne ajută și Doamne ferește, Soarele și Mintea pe toți ne topește. Acord de dragul rimei. Adișorul Temperatorul.