Cum să te blochezi cu succes în lift pe Decebal și de ce e nevoie ca să te eliberezi

Bună dimineața, dragi cititori, sper că ați avut un weekend liniștit, în care nu ați văzut prostia nouă de film cu Julia Roberts, nu ați fost la muncă și în care nu ați rămas blocați în lift pe întuneric.

Unora dintre noi li s-au întamplat toate aceste trei situații succesive, însă ultima a fost cu adevărat specială, fiind o premieră în viața mea, aducând astfel un factor WOW (cum spunea domnul Cîțu, îl mai țineți minte pe domnul Cîțu?) într-o zi obișnuită de duminică.

Ieri, în timp ce efectuam obișnuita călătorie cu liftul de la etajul la care locuiesc spre parterul unde nu locuiesc, dar doream să ajung, brusc s-a auzit un CLANG. Ascensorul s-a oprit abrupt, s-a făcut instantaneu beznă, iar în cinci secunde beculețele de la butoanele de apăsat etaje au început să se aprindă alternativ precum instalațiile de Crăciun.

Perfect, mi-am zis, probabil așa e și la striptease, o cameră mică cu beculețe roșii. Am sunat la intervenții lifturi, am explicat situația nefastă în care mă aflu, o doamnă bine intenționată de la capătul celălalt al firului mi-a zis să îmi păstrez calmul și să nu încerc să ies, apoi mi-a cerut adresa și ‘interfonul’. I-am reiterat contextul în care sunt, care generează și imposibilitatea mea de a răspunde la interfon, apoi mi-a zis ‘dați-mi interfonul unui vecin.’ și m-am pus pe așteptat.

Pentru cine nu a mai rămas blocat în lift ca o găină în coteț, așteptarea se desfășoară în mai multe acte.

Actul 1 – A cui este vina?

Se așază persoana blocată în fund în lift. Se anunță colega de muncă că nu poți să vii să o înlocuiești pe tură fiindcă te afli într-un paralelipiped de metal pe întuneric, iar ea face un atac de panică în locul tău (acesta fiind cel mai mare coșmar al ei), apoi te întrebi a cui poate fi vina când se blochează bucureștenii în lift.

Sigur e vina lui Nicușor Dan, am zis. Iată, sunt aici pe Bulevardul Decebal, unde apartamentele costă cat un minicastel pe Valea Loarei (200000 euro), eu nu sunt proprietar, calmați-vă, în această zonă pe care o iubesc și care devine din ce în ce mai nasoală. Aici la noi la semibogați (N.B. nu avem bogați ca în Sectorul 1, avem doar niște interlopi care ne vizitează episodic la cafenele), în aceste blocuri unde un apartament de trei camere costă o cincime dintr-un milion de euro, se întâmplă astfel: 

• iarna asta nu am avut căldură mai deloc, după ce termoficarea ne-a ținut toată luna august fără apă caldă ‘ca să fie mai bine la iarnă’
• PS3 le-a dat autorizație unora să construiască o schelă metalică imensă PE TROTUAR PE BULEVARD în față la Muzeul Copiilor
•  de vreun an-doi fiecare bloc are la parter păcănele, ceea ce înseamnă că noaptea e o bucurie când ies băieții la fumat, iar Nicușor nu face nimic să oprească aceste deliruri.

Ergo, trebuie să fie vina lui și fiindcă stau în lift pe întuneric de 10 minute.

Dar poate nu este.

Poate este a lui Marcel Ciolacu, am continuat, din cauza faptului că, deși taxele noastre și salariile demnitarilor cresc din nou, cumva viața noastră este în fiecare zi, puțin câte puțin, mai nasoală.

Dar nici domnul PM nu era cu mine în lift să țip la dumnealui, așa că am trecut la următorul stadiu.

Actul 2 – o ușoară panică

În care se sună vecina favorită să vină să te țină de vorbă prin ușa de la lift, căreia să îi poți transmite prin viu grai ce vrei să se întâmple dacă acesta este modul în care îți vei găsi sfârșitul. Vecina vine cu bigudiurile de duminică în cap și, ca să te întrețină, urlă pe partea cealaltă a ușii cum a fost la club azi noapte, ca să o poți auzi. În timp ce ea povestește, te gândești că era bine să ai niște chipsuri la îndemână. Se mai sună o dată la dispecerat ca să le reitereze colegilor să se grăbească.

Actul 3 – Salvarea

Ești eliberată de un domn de la compania de lifturi. Nu te-ai bucurat să vezi pe nimeni atât de mult vreodată. Ulterior, afli că liftul avea o problemă la o componentă/circuit și că era destul de periculos să mergi cu el, dar Asociația de Proprietari nu a făcut nimic fiindcă lipsea un ‘deviz’ pe care să îl discute în ‘ședință’.

Altfel, totul ar merge superb în acest oraș, dacă am avea documentația potrivită.