Salutări, dragi cititori, de la capătul neplăcut al weekendului, respectiv din ziua de luni.
O zi care provoacă senzații neplăcute în rândul tuturor care nu lucrează în cele câteva domenii în care lunea e liberă (unele restaurante, unele arte) și vine doar ca să ne amintească de faptul că weekendul s-a terminat. Absolut oribil.
Weekendurile, aceste Brad Pitt ale săptămânii, sunt diferite, dar de regulă superbe – pentru noi toți. Sâmbăta și duminica facem ce ne place – pentru unii asta înseamnă scandal – doamna Șoșoacă a țipat la polițiștii care i-au dau amendă pentru depășirea vitezei legale (respectiv 110 km/h unde trebuia să aibă 40 km/h), pentru unii crimă – un domn a încercat să îi dea cu toporul în cap unui angajat într-o benzinărie din Sectorul 5, dar pentru majoritatea dintre noi înseamnă relaxare.
Sunteți, dragi cititori, în căutarea unui suflu nou în viață? Ajungeți acasă de la muncă și vă trântiți pe canapea cu o senzație de plictiseală și rutină? Începeți un curs de dans latino.
Autoarea acestui articol s-a apucat de dansuri în anul 2017, într-un moment în care și-a dat seama că, dacă tot îi place atât de mult să danseze Shakira prin sufragerie în timp ce dă cu aspiratorul, de ce nu ar face-o într-un mod mai organizat? De ce trebuie să sufere electrocasnicele din casă? Astfel, s-a căutat pe google ‘cursuri dans București’ – la ora respectivă nu știam ce dans se dorește concret – și am ajuns la o școală de salsa și bachata din zona Unirii.
A fost una dintre cele mai bune hotărâri.
Din momentul acela, rutina săptămânală și universal meu interior au căpătat culori și ritmuri care nu știam că există. Erau ritmurile Celiei Cruz, ale lui Marc Anthony și Romeo Santos, la doar două stații de metrou distanță de casă, într-o clădire veche din Sectorul 4. Când mergeam la cursuri și mă concentram să nu-mi dau cu stângul în dreptul și nici să dau cu cotul în dinții partenerului de dans (ceea ce făceam săptămânal), lumea din afara sălii de dansuri înceta să mai existe.
Șapte ani mai târziu, am același sentiment.
De aceea, dacă articolul ăsta vă prinde într-un moment în care pur și simplu vă plictisiți sau vă întrebați care e sensul vieții sau vreți să faceți mișcare dar decât să mergeți la sală ați prefera să reluați analiza matematică din clasa a doișpea de la zero, iată câteva – să zicem – idei și sfaturi și răspunsuri la întrebările și grijile cele mai dese pe care le-am auzit.
Cum începeți? Căutați pur și simplu o școală de latino care vă e la îndemână (în cartier, lângă o gură de metrou – sunt multe opțiuni) și apoi ne vedem în weekend la dans.
SUCCES!