Cum s-a transformat o uliță prăfuită în modernul bulevard Magheru. MMB ne invită la o „Călătorie în orașul pictat – vechea stradă a Colței” | INTERVIU

Strada Colței, care își trage numele de la Spitalul și Școala Colței, construite de Mihail Cantacuzino între 1703 și 1707, a trecut, de-a lungul timpului, prin numeroase transformări.  De la o simplă uliță, Colței a devenit o arteră majoră a orașului, cunoscută astăzi sub diferite denumiri, precum Lascăr Catargiu și Gheorghe Magheru.

Muzeul Municipiului București anunță lansarea proiectului „Călătorie în orașul pictat – vechea stradă a Colței”, un demers care își propune să valorifice patrimoniul cultural al Bucureștiului prin digitizarea și promovarea operelor de artă plastică din colecțiile muzeului.

Istoria și evoluția uliței Colței spusă prin picturi, gravuri și acuarele semnate de mari artiști, mai jos interviu cu dr. Cezar Petre Buiumaci, dr. Delia Bran și dr. Nicoleta Bădilă, istorici și muzeografi ai MMB, cei care fac posibilă călătoria în orașul pictat.

Ulița Colței, sursă de inspirație pentru mari pictori: Camil Ressu, Jean Al. Steriadi, Marius Bunescu, Dumitru Ghiață, Henri Visconte

„Călătorie în oraşul pictat – vechea stradă a Colţei”va include crearea unui website dedicat, unde operele de artă vor fi disponibile publicului larg, realizarea unei hărți interactive și organizarea unei expoziții la Palatul Suțu, parte din Muzeul Municipiului București. Expoziția va fi însoțită de un catalog detaliat și de o serie de ateliere destinate elevilor și studenților, menite să evidențieze transformările orașului ca parte a evoluției sale urbane. Acest demers se axează pe intersectarea mai multor domenii – istorie, artă plastică, arhitectură, antropologie culturală – și are ca scop evidențierea tranziției unei vechi străzi într-un bulevard modern.

„Călătorie în oraşul pictat – vechea stradă a Colţei” nde oferă o imagine comparativă a peisajului urban de-a lungul timpului, completată de fotografii contemporane

Proiectul răspunde nevoii de a înțelege evoluția urbanistică a Bucureștiului, concentrându-se pe artera nord-sud care include străzile Lascăr Catargiu, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu și Ion C. Brătianu. Metoda de lucru presupune contrapunerile vizuale între operele de artă și fotografii recente, aducând în prim-plan poveștile orașului prin intermediul unor reprezentative obiective arhitecturale și segmente stradale. Printre artiștii ale căror lucrări vor fi expuse se numără Jean Al. Steriadi, Marius Bunescu, Dumitru Ghiață, Henri Visconte și mulți alții. Aceștia au surprins Bucureștiul din diverse perspective, oferind o privire asupra transformării orașului de-a lungul secolelor. „Călătorie în oraşul pictat – vechea stradă a Colţei” reprezintă un demers cultural cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

„Ne-am dorit să povestim despre cu s-a transformat acest oraș, ghidați fiind de artiștii ale căror opere înfățișează un oraș trecut”

Au răspuns întrebărilor: dr. Cezar Petre Buiumaci (manager de proiect, istoric, specialist pe istoria urbană, muzeograf MMB), dr. Nicoleta Bădilă (istoric de artă, specialist acreditat de Ministerul Culturii pe arta portretului sec. al XIX-lea, muzeograf MMB), și dr. Delia Bran (istoric de artă, specialist acreditat de Ministerul Culturii pictură românească sec. al XX-lea, muzeograf MMB).

B365.ro: Lucrați de mult timp la acest proiect? Cum a apărut ideea „Călătorie în orașul pictat – vechea stradă a Colței”? Există atât de multe opere de artă plastică în colecțiile MMB care să ilustreze evoluția unei artere istorice?

Proiectul este conceput anul trecut și are în spate mulți ani de studiu în domeniile artei plastice și istoriei urbanistice. Alături de colegii din acest proiect am documentat atât evoluția orașului cât și istoria artei plastice, având ca pivot colecțiile Muzeului Municipiului București. Ne-am dorit să povestim despre cu s-a transformat acest oraș, ghidați fiind de artiștii ale căror opere înfățișează un oraș trecut.

„Muzeul Municipiului București are o bogată moștenire vizuală, artă plastică și fotografie, care ilustrează peisajul urban de-a lungul timpului”

B365.ro: Practic, plecați de la opere de artă plastică, dar și de la fotografii contemporane, ca să spuneți istoria străzii/ bulevardului Colței?

Într-adevăr, pornim de la lucrări de artă plastică, picturi, gravuri și acuarele, care ilustrează obiective care s-au aflat cândva pe acest traseu, dar și unele care încă se regăsesc și astăzi, punând în oglindă fotografii realizate în prezent, pentru a putea fi identificate spațiile transformate, precum și pentru a fi o ancoră vizuală a celor de astăzi.

„Arta surprinde unele clădiri emblematice care nu mai există astăzi așa cum sunt: Palatul Sturdza, Muzeul Simu sau Turnul Colței”

B365.ro: Ce vom descoperi în această călătorie? Operele de artă plastică pot fi considerate și mărturii istorice pentru trecutul străzii Colței? Vedem și clădiri sau locuri emblematice dispărute?

În această călătorie prin orașul pictat vom descoperi un oraș văzut prin ochii artiștilor, felul în care aceștia îl percepeau și în care ni l-au transmis și nouă, care documentează practic transformarea organică a Bucureștilor așa cum locuitorii lui mai artistici l-au perceput. În egală măsură, arta surprinde și extinderea pe verticală a acestuia, fiind pe bună dreptate, o mărturie a vieții urbane, dar și o „capsulă de memorie” pentru că surprinde unele clădiri emblematice care nu mai există astăzi.

„Colței a fost o uliță șerpuită care unea Piața Sfântul Gheorghe de nordul orașului”

B365.ro: Cum s-a transformat ulița Colței de-a lungul timpului? Ce era și ce a ajuns? Știm că are o lungă istorie, vă rog însă să-mi punctați momentele de transformare decisivă.

Strada Colței a fost o uliță șerpuită care unea Piața Sfântul Gheorghe de nordul orașului, ajungând în strada Clemenței (actuala strada C.A. Rosetti), iar de aici urma traseul către nord strada Pitar Moș și până în Calea Herăstrău (actuala Calea Dorobanților). În plin proces de transformări edilitare, primarul Pache Protopopescu a decis dărâmarea Turnului Colței (1888) pentru deschiderea vechii ulițe și alinierii acesteia în vederea construirii unui bulevard, asemeni celui care făcea legătură dintre Obor și Cotroceni, deschis în aceeași perioadă. Cu toate aceastea, primul segment al noii artere nord-sud o fost construit în mandatul primarului Nicolae Filipescu (1893-1895), segment care unea Piața Victoriei de Piața Romană și care a primit numele de Bulevardul Colțea, dezvăluind prin aceasta intenția de a urma apoi traseul vechii ulițe.

În veacul următor au fost executate exproprieri pe segmente de arteră, mai întâi până la actuala stradă George Enescu, apoi până la actuala stradă C.A. Rosetti, urmând segmentul dintre Piața I.C. Brătianu și strada Ion Câmpineanu (fostă Regală), apoi până în strada Dem. I. Dobrescu, pentru ca în final să se deschidă complet aceasta arteră prin alinierea între străzile C.A. Rosetti și Dem Dobrescu în decenul al patrulea al secolului trecut. Această întârziere a fost determinată de opoziția proprietarilor la exproprierile necesare acestui demers.

Dupa demolarea caselor unor proprietari cu nume ilustre (Marghiloman, Sturza, Maiorescu), Colței a devenit cea mai modernă arteră din București

B365.ro: Proprietarii de case cu nume ilustre, Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman sau Dimitrie A. Sturza, au fost expropriați de bună voie sau au opus rezistență la procesul de sistematizare al arterei?

Acești proprietari au întârziat procesul de deschidere al noului bulevard, însă în final au cedat și noua arteră a devenit și cea mai modernă din București, locul unde noul stil arhitectural – modernismul – își va avea locul de manifestare și, aici, vedem și astăzi blocurile ARO, hotelurile Ambasador și Lido, garajul Ciclop, blocul Scala.

Anii ’50, resistematizări urmate de demolarea Muzeului Simu în anii ’60

B365.ro: Demolările din anii ’50 au fost de bun augur pentru imaginea Colței și a orașului? Care sunt cele mai mari pierderi pentru oraș, când vorbim despre clădiri vechi? Anii

Practic, are loc resistematizarea ultimului segment de bulevard, lucru care se poate vedea în zona sudică a acestei artere. Exista în aceasta perioadă un demers de sistematizare a zonei Artur Verona – Episcopiei (zona Cărturești-Ateneul Român), prin care să se creeze o penetrare către viitoarea Piață a Palatului Congreselor partidului, abandonat în final datorită costurilor ridicate. Însă au fost ridicate aici blocurile care au purtat numele de Eva și ONT, iar pentru crearea perspectivei acestuia a fost demolat Muzeul Simu.

B365.ro: Când a primit strada Colței alte denumiri, precum Lascăr Catargiu și Gheorghe Magheru?

Artera a purtat de-a lungul timpului diferite denumiri, pe de-o parte conform cu timpurile în care a fost construită și pe de alta, datorată schimbărilor de regim politic. Astfel că primul segment a primit numele de Bulevardul Colței, iar la începutul secolului al XX-lea s-a dorit omagierea marelui om politic Lascăr Catargiu, căruia i s-a ridicat o statuie în Piața Romană, care a devenit Piața Lascăr Catargiu, iar artera a fost la rândul ei redenumită. Apoi, în timpul regimului comunist a primit numele de Ana Ipătescu. Apoi bulevardul care unea Piața Lascăr Catargiu de Piața I.C. Brătianu s-a numit Tache Ionescu, până la strada C.A. Rosetti și de aici I.C. Brătianu. Și ultima parte a arterei nord sud a purtat vremelnic diferite denumiri: Constantin Brâncoveanu, Regele Alberti sau 1848 în timpul comunismului. Astăzi bulevardul are complexa denumire de Lascăr Catargiu, Georghe Magheru, Nicolae Bălcescu, I.C. Brătianu. Aceste chestiuni sunt deslușite prin intermediul hărților din acele perioade și ele sunt exemplul cel mai elocvent al faptului că orașul este viu și că trăiește odată cu locuitorii lui.

Din vechea uliță au mai rămas doar biserica Colței și Spitalul 

B365.ro: Mai există clădiri pe fosta stradă a Colței care să amintească de trecutul ei?

De pe vechea uliță regăsim astăzi doar bucăți din trecutul ei, ca repere ale unui oraș care se transformă în permanență. Poate cele mai elocvente exemple sunt Biserica Colței și spitalul omonim construit în jurul acesteia sau Palatul Suțu, parte a Muzeului Municipiului București.

„Ulița Colței era una dintre cele mai dinamice artere bucureștene. Ritmul în care aceasta se modernizează depășește orice putere de imaginație”

B365.ro: De unde vine fascinația marilor pictori pentru strada Colței ? În ce context au creat, poate locuiau în zonă?

Artiștii români erau educați, în marea lor majoritate, în spiritul școlii franceze și a lecției impresioniștilor, fapt care se traduce în operele lor printr-o atenție aparte pentru pictura în aer liber, dar și pentru scene care surprind orașul. Mai mult, trebuie să avem în vedere faptul că în spațiul românesc, școala de arte se dezvoltă în sincronism cu spațiul urban, în București exista Academia de Arte, aici erau spațiile de expunere, Saloanele, galeriile, colecționarii.

Ulița Colței era una dintre cele mai dinamice artere bucureștene. Ritmul în care aceasta se modernizează depășește orice putere de imaginație. Practic, artiștii doar preluau ceea ce vedeau și transpuneau pe pânză sau pe hârtie. Din acest motiv o să vedeți în expoziție exact lucrări care asta prezintă, dezvoltarea și urbanizarea străzii. Mai există și categoria pictorilor „conservatori”, să le spunem așa, nostalgicii, care pun în culori bucăți din trecutul arterei, este cazul picturii lui Camil Ressu – pictura de pe afișul expoziției – care redă Turnul Colței la mai bine de 30 de ani de la dărâmarea lui. Sau chiar pictorița Adina Paula Moscu care pictează biserica Boteanu înainte ca blocurile moderniste să fie ridicate (blocul Scala, Blocul Sindicatului Artelor Frumoase- adică intersecția de astăzi dintre bld. Nicolae Bălcescu și str. C.A.Rosetti).

Culmea, Gheorghe Petrașcu este singurul artist despre care știu că a locuit în zonă, în piața Romană, și în opera lui nu găsim peisaje cu Colței. Motiv pentru care, cred că fascinația vine din această educație pur urbană a artiștilor, mediul lor de viață, și atenția pe care o arată orașului- fie pentru modernizarea lui, fie pentru captarea imaginilor trecutului său.

B365.ro: A fost complicat să identificați și să reuniți lucrările? 

Până la urmă asta este treaba noastră, să cunoaștem bine patrimoniul. Este adevărat că și oferta MMB-ului este una foarte mare din punctul acesta de vedere. Muzeul păstrează în colecțiile sale de artă picturi sau grafică cu preponderență relevante pentru istoria orașului. Avem acest merit, datorat antecesorilor și fondatorilor instituției, de a avea un patrimoniu foarte divers, dar în același timp foarte calat, pare un paradox.

Pornim într-o călătorie ghidați de artiști în opririle noastre în istoria Bucureștilor

B365.ro: Cum a rămas în memoria bucureștenilor această arteră legendară? De cele mai multe ori, mergem pe strazi al căror trecut nu-l știm.

Constatând că foarte mulți dintre locuitorii orașului nu cunosc istoria evoluției acestuia, a transformărilor urbanistice, a reperelor din trecutul mai îndepărtat sau mai recent, am decis alături de colegii mei să derulăm un proiect al cărui proiect să fie dedicat acestei artere, pornind într-o călătorie ghidați de artiști în opririle noastre în istoria Bucureștilor. Sperăm că prin demersul nostru de a merge în școli și facultăți să transmitem aceste informații către cei mai tineri locuitori ai orașului, aceștia, la rândul lor să transmită le mai departe. Site-ul va avea o hartă care să poziționze în spațiu obiectivele și fotografii recente care să ilustreze schimbările produse.

B365.ro: Ce va conține website-ul dedicat străzii Colței, cum va fi structurat? Cred că este pentru prima dată când o arteră istorică din București, cu trecutul său bogat, va avea un website dedicat.

Website-ul este una dintre componentele proiectului derulat de Muzeul Municipiului București și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, alături de expoziția care va fi organizată la Palatul Suțu, de atelierele de istorie urbană pe care le vom desfășură în trei licee și trei facultăți bucureștene. Site-ul va fi practic catalogul expoziției, pe lângă cel tipărit, și care va urma traseul noii artere începând de la nord, de la Piața Victoriei, către sud, având ca punct terminus Piața Unirii, cu opriri la obiective pe care le avem ilustrate de către o serie de artiști români și străini, ale căror lucrări se află în colecția de Artă Plastică a muzeului și în cea a Pinacotecii.

Septembrie este luna în care sărbătorim Bucureștiul și cu acest prilej, la 24 septembrie 2024 va avea loc inaugurarea expoziției „Călătorie în oraşul pictat – vechea stradă a Colţei” la Palatul Suțu

Echipa proiectului este formată din specialiști dedicați, printre care se numără Cezar Petre Buiumaci (manager de proiect), Delia Bran și Nicoleta Bădilă (istorici de artă), Cristian Oprea (fotograf), Ștefan Beniamin Csampai (grafician) și Mihaela Alina Dobre (reprezentant financiar).

Partenerii MMB în acest proiect includ instituții de prestigiu precum Colegiul Național „Iulia Hașdeu”, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc”, precum și Facultățile de Litere, Istorie și Geografie ale Universității din București.