Cum s-a ridicat Catedrala Mântuirii Neamului, în imagini din 2010 până în prezent FOTOGALERIE anuală

de:
26 dec. 2015
5 Afișari
Cum s-a ridicat Catedrala Mântuirii Neamului, în imagini din 2010 până în prezent FOTOGALERIE anuală

CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ÎN 2010

Site-ul dedicat proiectului Catedralei Mântuirii Neamului arată că lucrările la lăcaşul de cult din Dealul Arsenalului au debutat în 2010, atunci fiind făcute mai mult lucrări de organizare de şantier şi de pregătire pentru cele de infrastructură ce au urmat.

Imaginile de pe şantierul din acea perioadă sunt însă foarte puţine, primele fotografii disponibile pe catedralaneamului.ro fiind, de fapt, din 2011. 

CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ÎN 2011

Tot în 2011 au apărut, în fapt, şi primele detalii despre Catedrala Neamului. Potrivit autorizaţiei de construire, Catedrala Mântuirii Neamului se va desfăşura până la 16 metri sub pământ, dar va atinge 100 de metri înălţime deasupra cotei zero. 

B365.ro a prezentat atunci, în exclusivitate, funcţiunile complete ale Catedralei Mânturii Neamului, aşa cum rezultă din documentaţia aprobată de autorităţi pentru amplasamentul situat la intersecţia dintre Calea 13 Septembrie şi str. Izvor. DETALII, AICI. 

– Subsol 2 (cota minus 16 metri): sală polivalentă ce poate fi folosită, potrivit reprezentanţilor Patriarhiei, activităţilor misionare, catehezelor şi ca spaţiu pentru conferinţe sau agape. Sala polivalentă de 1.684 mp poate funcţiona şi ca paraclis, în partea estică fiind amplasat un altar, cu dimensiunea de 117,7 mp. Tot la 16 metri sub pământ vor funcţiona altarul, sala de consiliu şi mai multe cripte

– Subsol 1 (cota minus 11 metri): sală polivalentă  de 2.307 mp, structurată în trei nave, spaţiile fiind separate prin pereţi „mişcători”. La acelaşi nivel vor mai fi amplasate cripte, un cabinet medical, spălătorul de vase şi depozitele de mobilier

– Demisol (cota minus 6,8 metri): expoziţie cu vânzare de icoane şi veşminte, chiliile, garderoba şi vestiarul personalului, o autoservire cu cafenea şi bufet plus bucătărie

– Parter: aici vor funcţiona pridvorul, pronaosul, naosul şi altarul principal

– Cota plus 9 metri: balcoanele pentru corişti şi galerii

– Cota plus 36 metri: aici se vor găsi muzeul de valori şi săli de expoziţii – Cota plus 42 metri: sala de consiliu şi galerii

– Cota plus 47,5 metri: şase turle identice

– Cota plus 51 metri: şase turle identice, sală de consiliu şi apartamente

– Cota plus 54,5 metri: sală de consiliu şi apartamente

– Cota plus 56 metri: expo galerie – Cota plus 62 metri: spaţii tehnice

– Cota plus 95 metri: lanternou (acoperiş prevăzut cu numeroase ferestre), belvedere.

CATEDRALA NEAMULUI ÎN 2012

Anul 2012 a fost unul mult mai vizibil pe şantierul Catedralei Neamului, la finele anului fiind terminate lucrările de construcţie în pământ, ulterior, acestea ajungând la suprafaţă. 

Se ridică temelia sălilor polivalente din subsolul Catedralei Neamului. FOTO 

La jumătatea anului 2012, Patriarhul Daniel a sfinţit temelia Catedralei Neamului. „Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit slujba de sfinţire a temeliei Catedralei Mântuirii Neamului cu Hramurile Înălţarea Domnului şi Sf. Ap. Andrei şi a aşezat în această temelie, în caseta dintre axele 35-37 per ZZVV, spre veşnică pomenire, crucea pusă la sfinţirea locului şi tubul de inox care conţine copiile documentelor fundamentale ale acestei sfinte ctitorii: autorizaţia de construire, afişul colectei naţionale pentru construire şi acest document care a fost citit în faţa celor prezenţi la sfinţirea temeliei radierului”, după cum a dat citire Pr. Vicar Administrativ Patriarhal Ionuţ Corduneanu documentului care a fost aşezat în caseta radierului. 

După cum informează Radio TRINITAS, în cuvântul rostit Patriarhul României a mulţumit lui Dumnezeu pentru tot ajutorul şi oamenilor care au contribuit la realizarea fundaţiei noii Catedrale Patriarhale.  Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mai vorbit şi despre importanţa ridicării acestui lăcaş de cult.

Tot anul 2012, an electoral în România, a însemnat şi alocarea unor sume consistente pentru lucrările de la Catedrala Neamului, atât de la Primăria Bucureşti, cât şi de la primăriile de sector, plus Guvernul României. CITEŞTE ŞI Oprescu dă 6,5 milioane de euro pentru Catedrala Neamului şi 47 de biserici

Când iese la suprafață Catedrala Neamului: FOTOGALERIE

Sfârşitul anului 2012 a adus însă un val de critici la adresa Catedralei Mântuirii Neamului, principala problemă fiind finanţarea lăcaşului de cult de la bugetul de stat. De altfel, membrii Asociației Secular-Umaniste din România au inițiat o petiţie online, sub forma unei scrisori deschise, adresată primarilor și consilierilor locali, cărora le solicită să refuze cererile Bisericii Ortodoxe Române de finanțare a Catedralei Mântuirii Neamului. ASUR: „Opriţi finanţarea Catedralei Neamului din fonduri publice”. Câţi bani dau primăriile. În acelaşi an, preoţii au cerut ca 2% din impozitul pe venit să fie direcţionat către Catedrala Neamului. „Dacă doriţi că, prin direcţionarea a 2% din impozitul pe care dumneavoastră l-aţi plătit statului pentru salariile din anul 2011, să sprijiniti activitatea de construire a Catedralei Mântuirii Neamului, completaţi şi transmiteţi, până la data de 25 mai 2012, doar unul din cele două documente de mai jos (n.r. – Formularul 230 pentru venituri din salarii sau Formularul 200 pentru venituri din alte surse), în funcţie de situaţia în care vă încadraţi”, recomanda atunci Patriarhia care preciza că, prin intermediul prevederii din Codul Fiscal, orice contribuabil, persoana fizică, poate direcţiona 2% din impozitul pe venit, plătit statului, către orice organizaţie non-guvernamentală doreşte. „Nu vă faceţi probleme daca nu cunoaşteţi suma corespunzătoare a 2% din impozit. Va fi calculată de către organele fiscale. Puteţi lăsa căsuţa necompletată”, informa Patriarhia. 

CATEDRALA NEAMULUI ÎN 2013

În 2013, lucrările la Catedrala Neamului s-au desfăşurat într-un ritm foarte alert, în schimburi de zi şi de noapte. Din acest motiv, în vară, unii locuitori s-au revoltat din cauza prafului şi a zgomotului de pe şantier, spunând că zona a devenit un adevărat „coşmar”. 

În fiecare zi, începând dis-dimineață, de la ora 8 sau chiar mai devreme, până după miezul nopții, utiliajele și camioanele care lucrează la Catedrala Mântuirii Neamului scot un zgomot puternic, aducându-i pe oamenii care locuiesc în apropiere la disperare. Nu mai pot dormi, nu se pot odihni și, în permanență, au praf în casă, iar gestul de a deschide dimineața geamul și de a inspira aer curat a devenit un lux pe care nu-l şi-l pot permite, povesteau atunci bucureştenii. 

„Inspir tot timpul praf, nici nu mai știu cum e să inspiri aer curat. Mai ales atunci când bate vântul, e groaznic. Acum, de când a început căldura este și mai rău”, a declarat atunci un locuitor din zonă.

Tot în 2013 a avut loc şi prima slujbă la Catedrala Mânturii Neamului, de Florii. De aici a pornit şi pelerinajul tradițional de Florii din Capitală. 

În 2013, infrastructura Catedralei era finalizată, cel mai mare lăcaş de cult din România depăşind în înălţime Casa Poporului. 

„Până la acest stadiu al lucrărilor s-au folosit 55 mii de metri cubi de beton şi 13 mii de tone de armătură”, informau oficialii Patriarhiei în aprilie 2013. 

Ansamblul arhitectural ce se construieşte în Dealul Arsenalului cuprinde, pe lângă Catedrala Mântuirii Neamului, şi patru centre socio-culturale purtând numele sfinţilor apostoli Andrei, Petru, Pavel şi Luca. 

Astfel Casa Sfântului Apostol Andrei va fi destinată pelerinilor clerici şi va găzdui 90 de camere, la care se adaugă o sală polivalentă cu 150 de locuri şi o sală de mese de 100 de locuri. 

Casa Sfântului Apostol Petru va deservi pelerinii mireni şi va avea aceleaşi funcţiuni ca în Casa Apostolului Andrei. 

Casa Sfântului Apostol Pavel va fi folosită ca centru cultural misionar, fiind dotată cu săli pentru cursuri şi seminarii, bibliotecă, spaţii expoziţionale şi Aula Magna. 

Casa Sfântului Apostol Luca va fi utilizată ca centru social medical, beneficiind de cabinete de consultaţii şi primire urgenţe, bloc operator şi terapie intensivă, alături de un centru de cazare pentru bătrâni şi bolnavi. 

Cum va arăta întreg ansamblul arhitectural vedeţi într-un tur virtual al Catedralei Mânturii Neamului:

Spre sfârşitul anului, Patriarhia a cerut fiecărui Consiliu Judeţean câte o donaţie de 300 de mii de lei pentru Catedrală. Patriarhia Română a trimis Consiliilor Judeţene scrisori prin care a solicitat de la fiecare CJ o finanţare de 300 de mii de lei pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Detalii, aici. 

CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ÎN 2014

Anul 2014 a însemnat şi primul an în care Patriarhia Română a anunţat şi care ar fi costurile de construire la Catedrala Neamului, în condiţiile în care societatea civilă exercita o presiune tot mai mare nemulţumită fiind de finanţarea acesteia de la buget. Astfel, costul lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului până la stadiul roşu-gri, adică pentru finalizarea construcţiei, fără tencuială, dar cu geamuri şi uşi, este de aproximativ 80 de milioane de euro, anunţa Patrarhia Română în martie 2014. 

„Iniţial, costurile lucrărilor la roşu-gri, adică construcţia netencuită, dar cu geamuri şi uşi, au fost estimate la 100 de milioane de euro. După ce au fost reevaluate calculele, odată cu finalizarea lucrărilor din subteran, costurile au scăzut cu 20 de milioane de euro. Astfel că estimăm ca în final suma să fie de 80 de milioane de euro”, a explicat părintele Constatin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Pentru lucrările de infrastructură şi pregătirea şantierului au fost cheltuiţi aproximativ 25 de milioane de euro, dintre care jumătate de la autorităţile statului şi jumătate de la cetăţeni din ţară şi din străinătate, a mai spus Stoica.

Cu toate că lucrările erau atunci la jumătate, în aceeaşi perioadă s-a anunţat însă că finalizarea Catedralei ar fi programată cu un an mai târziu, respectiv în 2016. 

Prima slujbă de Înviere, programată la Catedrala Neamului în 2016

Pe Șantierul Catedralei Mântuirii Neamului se lucrează de ceva timp la suprastructura edificiului, etapă complexă la care se va lucra pe tot parcursul anului. Muncitorii sunt concentrați la nivelul parterului, între cota 0 și +9, pe toate loturile convenționale în care acest nivel a fost împărțit. Cu toate că în ultimele zile a plouat destul de mult evoluția lucrărilor nu a fost foarte afectată, informa site-ul de ştiri al Patriarhiei în aprilie 2014. 

„Se avansează, constructorul lucrează în acest moment cu circa 200 de oameni. Sunt atacate toate cele 11 loturi convenţionale ale cotei 0, iar armătura verticală şi orizontală din elementele verticale este montată în proporţie de circa 95%. Mai sunt puţine bare de armătură care trebuie montate după ce se montează armătura bar din aceste elemente verticale. De asemenea, se montează armătură şi în grinzile de la cota + 9. În schimbul de noapte se cofrează, se decofrează betonul de așa manieră încât să nu se perturbe activitatea din cursul zilei”, declara atunci pentru TRINITAS TV ing. Dan Dumitrescu, diriginte de șantier.

Lucrările la Catedrala Mânturii Neamului au ajuns aproape la jumătate, astfel că finalizarea ei se va face abia la începutul anului 2016, după cum afirmau oficialii Patriarhiei.

Astfel, la aproape patru ani de la demararea lucrărilor, zona altarului Catedralei era aproape gata, iar muncitorii lucrau între cota +9 și cota +18. „În acest moment constructorul lucrează cu circa 200 de oameni ziua şi circa 30 de oameni în schimbul doi de noapte. La nivelul 0 la +9 ne apropiem de finalizarea zonei altarului, iar de la cota 9 la 18 se lucrează în continuare la montajul armăturii flexibile. Mai sunt câteva suduri de făcut şi se încheie complet pe acest nivel montajul armăturii rigide. Se continuă cu armătura flexibila şi cu turnatul betoanelor în etapele tehnologice indicate de proiectanţi”, declara în octombrie 2014, Ing. Dan Dumitrescu, diriginte de şantier. 

CATEDRALA MÂNTURII NEAMULUI ÎN 2015

În luna martie 2015, când a fost reluat lucrul pe şantier, la Catedrala Mânturii Neamului se lucra în trei schimburi. 

Şantierul devenise un adevărat furnicar o lună mai târziu, lucrările ajungând între cotele +18 – +27. O filmare aeriană din luna iulie 2015, arată că lucrările avansaseră până la cota +27, pe şantier fiind prezenţi atunci 260 de muncitori. 

„În momentul de faţă se lucrează cu aproximativ 260 de oameni şi se montează armătură rigidă pe zona casei de scară între abside şi altar pe zona de sud şi se fac închideri la zidărie pentru placa de la cota 27 în zona caselor de scară dinspre partea de vest. Platforma de lucru de la cota + 27 s-a montat deja în zona corului; serveşte pentru montajul cofrajelor pentru elementele verticale de la cota 27 în sus şi pentru cupola care va închide acoperişul peste pronaos şi următoarele zone”, a precizat Ing. Vlad Florin Popescu, responsabil execuție, citat pe site-ul oficial al Catedralei Neamului. 

(Sursa VIDEO: youtube.com/Corneliu Mihaela)

CITEŞTE ŞI Sărmanii, cei mai fervenți donatori pentru Catedrala Neamului – printre ei şi un bătrân de 94 de ani

Catedrala Neamului, proiectată să reziste la cutremure de 8,5 grade pe Richter

CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI. Catedrala Mântuirii Neamului este proiectată să dăinuie mai bine de 500 de ani şi să reziste la cutremure de peste 8,5 grade pe scara Richter, după cum a precizat inginerul Vasile Crăcăoanu, consilier patriarhal la Sectorul monumente şi construcţii bisericeşti al Patriarhiei Române. 

Astfel, în 2015, lucrările la catedrala Mântuirii Neamului au avansat cel mai vizibil, ajungând acum la cota +45. VIDEO de pe şantier

„Constructorul profită de vremea favorabilă şi lucrează în continuare cu circa 300 de oameni, în cele trei schimburi. A început montajul armăturii rigide în zona absidei de pe partea de nord a Catedralei, se pregăteşte prima turnare de pe partea de sud, deasupra zonei corului, se montează în continuare fermele pentru platforma de la cota +27 care ne va fi utilă pentru toate lucrările de la cotele superioare. Se pregăteşte montajul armăturii rigide în peretele exterior al altarului, în partea de răsărit a Catedralei, şi se montează armătură flexibilă în cele patru noduri de circulaţie care bordează absidele nord şi sud, spre răsărit şi spre apusul Catedralei”, a declarat ing. Dan Dumitrescu, diriginte de şantier la Catedrala Mântuirii Neamului. 

După ce sunt finalizate aceste operaţiuni, se va continua cu lucrările de zidărie. 

Conform site-ului dedicat proiectului, lucrările de tencuire a spațiilor interioare din infrastructura Catedralei au fost realizate în proporție de 65%. 

Patriarhia Română: În noiembrie 2016, lucrările la Catedrala Neamului vor ajunge la cota +80 m. FOTO

LUCRĂRI CATEDRALA NEAMULUI. Peste un an de-acum încolo, lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului ar trebui să ajungă la cota +80 metri, anunţă Patriarhia Română care a demarat o amplă campanie de colectare de fonduri pentru continuarea construcţiei celui mai mare lăcaş de cult din România. În iunie 2017, turla mare de la cota +120 metri ar urma să fie finalizată, construcţia colosală fiind astfel terminată.

Catedrala Mântuirii Neamului primeşte 25 milioane de lei de la stat, la RECTIFICAREA BUGETARĂ 2015.

Guvernul a alocat, la prima rectificare bugetară din 2015, suma de 25 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului dintr-un total de 67 milioane de lei alocaţi Secretariatul de Stat pentru Culte.

Imaginile de mai jos sunt ultimele randări disponibile de la Catedrala Mântuirii Neamului, conform site-ului proiectului. 

Cookies